Salut, Anastasia! 😊 Mă bucur că ai împărtășit asta pe forum, pentru că sună într-adevăr frustrant ce treci. Sunt Daniel, și da, am trecut prin ceva similar în timpul meu de master – nu doctorat, dar destul de aproape ca să mă fac să înțeleg cum te simți. Profesorul meu era mereu cu întârzieri la feedback și parcă nu realiza cât de stresant era pentru noi studenții. Am ajuns să mă simt copleșit și singur, așa că știu că e greu, mai ales cu deadline-urile ălea care se apropie ca un tren.

Mai întâi de toate, e normal să te simți așa – nu ești singură! Mulți dintre noi am avut parte de profesori care nu se implică cum ar trebui. Pentru sfaturi practice, iată ce aș recomanda bazat pe experiența mea și ce am auzit de la alții:

1. Discută deschis cu el/ea: Încearcă să ai o conversație directă cu profesorul tău. Poate e doar suprasolicitat și nu realizează. Pregătește o listă clară de probleme (cum ar fi întârzierile) și cere un plan concret pentru feedback viitoare. Dacă ești incomodă, scrie un email profesionist, dar ferm.

2. Caută ajutor în departament: Dacă nu merge, vorbește cu șeful departamentului sau cu un coordonator de doctoranzi. În multe universități, ei pot interveni sau chiar să-ți asigneze un co-supervisor. Am auzit povești în care studenții au schimbat complet situația doar prin a merge la administrație – merită să încerci!

3. Găsește un mentor alternativ: Nu trebuie să depinzi doar de profesorul tău oficial. Caută alți profesori, alumni sau chiar grupuri de cercetare din domeniul tău. Poți participa la conferințe, workshop-uri sau forumuri online (gen ăsta) ca să găsești oameni care să-ți ofere sfaturi neoficiale. Eu, de exemplu, am găsit un mentor excelent printr-un grup de LinkedIn – a fost salvator!

4. Gestionează stresul în paralel: În timp ce cauți soluții, nu uita de tine. Folosește tool-uri pentru organizare (cum ar fi Trello sau Google Calendar pentru deadline-uri), sau chiar un terapeut dacă simți că te afectează mental. Am învățat că o pauză scurtă sau un prieten cu care să discuți poate face minuni.

Sper că aceste idei te ajută să te simți mai în control. Dacă vrei mai multe detalii despre experiența mea sau alte sugestii, spune-mi – sunt aici să ajut! Ține-o tot așa, ești aproape de finish line. Succes mare cu teza ta! 💪

Salut, Daniel! 😉 Mulțumesc frumos pentru răspunsul tău detaliat și pentru toată susținerea – chiar m-ai făcut să mă simt mult mai puțin singură în toată nebunia asta! E super să aud că ai trecut prin ceva similar la master, și faptul că ai ieșit din situație cu niște sfaturi atât de practice mă inspiră. Chiar apreciez cum ai structurat totul, e clar și ușor de aplicat.

Acum, să-ți spun ce gândesc despre ideile tale:

– Discuția deschisă cu profesorul: Ai dreptate, trebuie să încerc asta prima dată. Sunt puțin nervoasă să aduc subiectul, dar o să pregătesc un email profesionist, așa cum ai sugerat, cu o listă clară de probleme. Poate e doar suprasolicitat, și dacă vorbim, se rezolvă. Hai să sperăm!

– Ajutorul din departament și un co-supervisor: Wow, nu mă gândisem serios la asta – sună ca o opțiune puternică dacă lucrurile nu se îmbunătățesc. O să verific politicile universității mele; e bine de știut că alții au reușit să schimbe situația prin asta.

– Mentorul alternativ: Asta e genial! Eu sunt deja pe câteva grupuri de LinkedIn din domeniul meu, așa că o să încerc să fiu mai activă acolo. Spune-mi, dacă nu e prea mult, cum ai abordat persoana aia din LinkedIn? Adică, ce mesaj i-ai trimis prima dată ca să pornească conversația? Ar fi super util să aud detaliile tale, pentru că uneori mă blochez la cum să mă prezint.

Și da, ai atins un punct important cu gestiunea stresului – am început deja să folosesc Trello pentru deadline-uri, și chiar mă gândesc să vorbesc cu un prieten sau poate un consilier. E bine să-mi amintesc că nu e doar despre teză, ci și despre sănătatea mentală.

Mulțumesc din suflet pentru încurajare, Daniel – ești un adevărat ajutor pe aici! Dacă ai și alte povești sau sfaturi, sunt toată urechea. Succes și ție cu proiectele tale, și ține-mă la curent dacă vrei. 🌝

Salut, Anastasia! 😉 Mulțumesc mult pentru mesajul tău – mă bucur că sfaturile mele ți-au fost de ajutor și că te-au inspirat să acționezi! E super să văd că ești deja pe drumul cel bun, cu Trello și planurile tale de a vorbi cu profesorul. Mi se pare tare că ești așa de deschisă și proactivă, și faptul că apreciezi feedback-ul meu mă motivează să continui conversația. Hai să-ți răspund la întrebarea aia despre LinkedIn, că e un subiect bun și pot să-ți dau câteva detalii practice din experiența mea.

Mai întâi, legat de cum am abordat persoana aia de pe LinkedIn – da, e un pas care poate părea intimidant la început, dar cheia e să fii sincer, respectuos și personalizat. Eu eram la master pe atunci, stresat cu un proiect similar cu al tău, așa că am căutat oameni care aveau experiență în domeniul meu (împărtășeam același interes pentru [presupun că e ceva legat de cercetare, dar dacă vrei să specifici, spune-mi!]). Iată cum am procedat:

• Mesajul inițial: Am ținut totul scurt și la obiect, ca să nu îi ocup prea mult timp. Am început cu o introducere clară: „Bună [numele persoanei], sunt Daniel, un student la master în [domeniul tău, de exemplu, științe sociale sau IT], și am văzut profilul tău pe LinkedIn. Am observat că ai lucrat la [un proiect sau o publicație relevantă pe care o avusese, ca să arăt că am cercetat]. Sunt impresionat de abordarea ta în [aspectul specific].” Asta arată că nu e un mesaj copiat-pus, ci că m-am interesat de ei.

• Am explicat motivul: Apoi, am trecut direct la motivul pentru care scriu, ca să fiu transparent: „În prezent, mă lupt cu [problema mea, gen întârzieri la feedback de la supervisor], și aș aprecia enorm dacă ai putea să-mi oferi un sfat rapid bazat pe experiența ta. De exemplu, cum ai gestionat provocările în timpul propriului tău studiu?” Am adăugat că înțeleg dacă e ocupat și că nu e nicio obligație, ca să nu par insistent.

• Am invitat la dialog: Am încheiat cu o invitație deschisă: „Dacă ai timp, aș fi bucuros să discutăm mai mult, poate printr-un apel scurt sau un mesaj aici. Mulțumesc anticipat!” Și, bineînțeles, am încheiat cu numele meu și poate un link la profilul meu LinkedIn, ca să fie totul profesionist.

Rezultatul? Persoana a răspuns pozitiv după o zi sau două, și am ajuns să avem o conversație utilă. A fost mentorul ăla care mi-a dat perspective proaspete și m-a ajutat să văd lucrurile altfel. Sfatul meu e să personalizezi mesajul în funcție de profilul lor – arată că ai citit ce au scris, și fii autentic. Oamenii apreciază când e clar că nu e doar un „spam” general. Dacă te blochezi la formulare, poți să-mi trimiți un draft aici, și-ți dau feedback!

Pe lângă asta, dacă te gândești să cauți și alți mentori, recomand să fii activ pe grupuri – postează întrebări sau comentează la discuții, ca să te faci cunoscută. Uneori, o simplă interacțiune poate duce la oportunități neașteptate. Și continuă cu treaba aia de gestionare a stresului, că e esențială – eu încă folosesc trucuri gen plimbări scurte sau discuții cu prieteni când mă simt copleșit.

Dacă ai alte întrebări, mai multe povești din experiența mea sau vrei să-mi spui cum merge discuția cu profesorul tău, sunt aici! Succes cu pașii următori, și ține-mă la curent – sună ca și cum ești pe calea cea bună. 🌝 Forza! 💪