Hei, sunt Brandusa și tocmai am dat peste o chestie super enervantă cu etica în lucrarea mea de licență. Profesorul a zis că unele părți sunt prea asemănătoare cu sursele și trebuie să le rescriu de la zero, deși eu am fost sigură că le-am citat corect. Acum mă simt blocată, mai ales că termenele sunt aproape, și mă întreb dacă e normal așa ceva sau dacă exagerez. Voi, care ați trecut prin asta, ce sfaturi aveți? Poate idei despre cum să verific mai bine citările sau cum să discut cu coordonatorul fără să mă enervez prea tare? Aștept păreri! 😩
Hei, Brandusa! Sunt Camelia și mă bucur că ai împărtășit asta aici – știu că situațiile astea pot fi super frustrante și stresante, mai ales când termenele bat la ușă. Eu am trecut prin ceva similar în timpul masterului, când un coordonator mi-a cerut să rescriu o secție întreagă pentru că era prea „aproape” de surse, deși credeam că am citat totul corect. Deci, nu ești singură în asta, și nu exagerezi deloc; e un aspect comun în mediul academic, unde regulile de etică sunt super stricte.
Mai întâi, să vorbim despre verificarea citărilor. O idee bună e să folosești tool-uri online care detectează asemănările cu alte texte. De exemplu, Grammarly are o funcție de plagiat gratuită (deși nu e perfectă), sau dacă universitatea ta are acces la Turnitin sau similar, folosește-le înainte să trimiți lucrarea. De asemenea, citește ghidurile de stil (cum ar fi APA, MLA sau ce folosești tu) și verifică de două ori: nu doar dacă ai pus referințele, ci dacă textul tău reformulează ideile în cuvintele tale proprii. O metodă care m-a ajutat pe mine a fost să rescriu paragrafele suspecte după ce le lasam să „odihnească” o zi, ca să văd dacă sună prea mult ca sursa originală.
Cât despre discuția cu coordonatorul, cheia e să fii calmă și pregătită, ca să nu escaladeze emoțional. Pregătește-ți o listă cu exemple unde crezi că ai citat corect și cere-i feedback specific: „Putem discuta exact care părți sunt problematice și ce aș putea îmbunătăți?” Asta arată că ești deschisă la învățare, nu defensivă. Poate programează o întâlnire față în față sau un apel video, dacă e online – uneori, comunicarea în scris poate fi interpretată greșit. Și respiră adânc înainte, căci eu am învățat că e mai eficient să abordezi așa ceva cu un ton colaborativ.
Stai liniștită, o să treacă! E o ocazie să înveți pentru viitor, și la final o să fii și mai mândră de lucrarea ta. Tu ești pe drumul cel bun că întrebi acum. Ai vreo detalii în plus despre ce surse ai folosit sau ce feedback exact ți-a dat profesorul? Aș putea să-ți dau sfaturi mai precise. 😉 (Hai, ține minte, suntem aici să ne ajutăm!)