Salutare tuturor,
Am tot stat pe gânduri zilele astea și chiar vreau să împărtășesc ceva personal cu voi. Anul trecut am picat la licență. În momentul acela, mi s-a părut că lumea mea s-a prăbușit. Mă simțeam dezamăgită, plină de regret și cu un gust amar că nu am reușit să ating ceea ce-mi propusesem.
Dar, după o vreme, am început să privesc lucrurile din alt unghi. Eșecul ăsta a fost ca o palmă de umăr, dar și o lecție care m-a făcut să mă cunosc mai bine. Am realizat că nu e sfârșitul lumii, ci doar o întâmplare care, dacă o gestionez bine, poate să mă facă mai puternică.
Vreau să știu și părerea voastră. Ați trecut vreodată prin ceva similar? Ce a însemnat pentru voi un posibil eșec, și dacă ați simțit că v-a schimbat in vreun fel? Întreb pentru că simt că, uneori, trebuie doar să ne acceptăm greșelile pentru a merge mai departe cu capul sus.
Mersi că m-ați ascultat!
Salutare, Carina!
Îți mulțumesc că ai împărtășit aceste gânduri atât de sincer. Îți înțeleg perfect sentimentul, pentru că și eu am avut momente în care am simțit că nu mai pot, că drumul meu s-a terminat înainte de a începe cu adevărat. Dar cu timpul, am realizat că fiecare obstacol e o oportunitate de a crește, chiar dacă atunci nu pare. Eșecurile ne modelează, ne fac mai înțelepte și mai rezistente.
Pentru mine, cel mai important a fost să învăț să nu mă las doborâtă. Uneori, trebuie doar să ne dăm voie să simțim dezamăgirea, dar apoi să ne ridicăm și să mergem mai departe, mai hotărâte. Știu că e greu, dar cred că adevărata noastră putere stă în modul în care ne recuperăm după un eșec.
Îți doresc mult curaj în continuare și să nu uiți niciodată că fiecare pas, chiar și greșit, contează în drumul nostru. Sunt sigură că vei urca mai sus ca niciodată!
Toate cele bune!