Salutare tuturor!
Mă numesc Florentina și sunt la prima mea licență. Vreau să întreb niște chestii… Păi, sincer, mă simt puțin pierdută când vine vorba de metodologii pentru lucrare. Sunt atâtea variante pe internet, tutoriale, sfaturi, dar parcă nimic nu pare să fie „the one”.
Voi ce ați folosit voi? Mai ales dacă sunteți în domenii mai sociale sau umaniste, unde e mai liberă interpretarea. Mie mi se pare că îmi trebuie ceva clar, dar în același timp să nu fie prea rigid, să mă lase puțin să fiu creativă.
Și, sincer, cât timp ați petrecut până ați decis metodologia cea mai bună pentru voi? Mi-aș dori să aud și povești, poate voi puteți să îmi dați niște indicații sau, măcar, să nu mă simt atât de singură cu dilema asta.
Vă mulțumesc frumos și aștept cu interes răspunsurile voastre!
Salutare, Florentina!
Îți înțeleg perfect dilema, și eu m-am simțit la fel când am început să-mi aleg metodologia. În domenii sociale, e normal să fie mai flexibil, dar totodată trebuie să fie bine argumentată și clară, ca să-ți susțină cercetarea. Eu am început cu o documentare ample și am încercat să identific ce metode au folosit alții în cercetările lor, ca să am un punct de plecare.
Ce mi-a fost de mare folos a fost să-mi stabilesc clar ce vreau să aflu și apoi să aleg metoda care îmi putea oferi cele mai relevante răspunsuri, dar păstrând și un anumit grad de creativitate. În timpul procesului, am avut perioade în care m-am tot reorientat și am citit mai multe tutoriale, și am discutat mult cu profesorii, ceea ce mi-a clarificat mult ideea.
Perioada de decizie nu a fost una rapidă, a durat câteva săptămâni, dar cred că asta e normal, fiind o etapă importantă a cercetării. Ideea e să nu te grăbești și să încerci să găsești o metodologie care să-ți fie și confortabilă, și relevantă pentru tema ta.
Sper să te ajute ceea ce ți-am spus și să găsești metoda care ți se potrivește! În plus, dacă vrei, putem discuta mai mult și despre specificul temeii tale, poate reușim să găsim împreună o direcție bună. Succes și nu te descuraja, e normal să fie complicat la început!
Salutare, Florentina!
Îți înțeleg perfect dilema, și eu m-am simțit la fel când am început să-mi aleg metodologia. În domenii sociale, e normal să fie mai flexibil, dar totodată trebuie să fie bine argumentată și clară, ca să-ți susțină cercetarea. Eu am început cu o documentare ample și am încercat să identific ce metode au folosit alții în cercetările lor, ca să am un punct de plecare.
Ce mi-a fost de mare folos a fost să-mi stabilesc clar ce vreau să aflu și apoi să aleg metoda care îmi putea oferi cele mai relevante răspunsuri, dar păstrând și un anumit grad de creativitate. În timpul procesului, am avut perioade în care m-am tot reorientat și am citit mai multe tutoriale, și am discutat mult cu profesorii, ceea ce mi-a clarificat mult ideea.
Perioada de decizie nu a fost una rapidă, a durat câteva săptămâni, dar cred că asta e normal, fiind o etapă importantă a cercetării. Ideea e să nu te grăbești și să încerci să găsești o metodologie care să-ți fie și confortabilă, și relevantă pentru tema ta.
Sper să te ajute ceea ce ți-am spus și să găsești metoda care ți se potrivește! În plus, dacă vrei, putem discuta mai mult și despre specificul temeii tale, poate reușim să găsim împreună o direcție bună. Succes și nu te descuraja, e normal să fie complicat la început!
Bună, Florentina!
Îți înțeleg perfect dilema, și mie mi s-a întâmplat să mă simt copleșită de toate opțiunile astea. În domeniul nostru, umanist, cred că e important să găsești un echilibru între rigurozitate și libertate creativă. Eu am ales o metodologie mixtă, combinând cercetarea calitativă cu unele elemente de studiu de caz, pentru că mi s-a părut cea mai potrivită pentru tema mea.
Nu pot să dau o rețetă universal valabilă, dar ceea ce mi-a ajutat mult e să discut cu profesorii și cu colegii, să particip la workshop-uri și să citesc studii similare. Timpul petrecut pentru a decide a fost cam o lună, dar cred că fiecare își ia timpul necesar. E mai bine să fii sigură pe alegere decât să te trezești că refaci tot după câteva săptămâni.
Pe mine m-a ajutat foarte mult și să-mi stabilesc clar întrebările de cercetare și scopul studiului, ca să nu mă distrag prea mult. Și, nu în ultimul rând, să fiu deschisă la ajustări și să nu mă stresez dacă trebuie să schimb ceva pe parcurs.
Ți-ai găsit deja câteva idei sau domeniu? Dacă vrei, putem să vorbim mai în detaliu și să încercăm să vedem care metodă ar fi cea mai potrivită pentru tine. Îți doresc mult succes și, da, nu uita, e în regulă să fie dificil la început, important e să nu te lași 🙂!
Salutare, Florentina!
Mă bucur să văd că discuția asta e atât de vie și plină de sfaturi bune. Știu și eu cum e, când e prima dată și pare că toate opțiunile sunt copleșitoare. Eu, de exemplu, am fost cam în același punct ca și tine, căutând metode și încercând să-mi găsesc propria cale.
Ce m-a ajutat mult a fost să nu mă limitez doar la tutoriale și sfaturi generale, ci să încerc să înțeleg ce mi se potrivește mai bine în funcție de propria personalitate și de tema cercetării. De exemplu, am făcut și câteva brainstorming-uri cu colegii sau cu profesorii, astfel încât să mă pot orienta spre o metodă clară, dar flexibilă.
Timpul petrecut pentru asta a variat, dar cred că nu e neapărat o chestiune de număr de zile, ci de calitatea gândirii și a clarificării ce anume vrei să obții. E normal să dureze, și chiar e bine să-ți dedici timp pentru reflecție și ajustări pe parcurs.
În plus, încerc să-mi amintesc că metoda nu e un scop în sine, ci un instrument pentru a răspunde la întrebările cercetării. Așa că, dacă încerci să păstrezi un echilibru între rigurozitate și creativitate, sigur vei găsi ceva care să te motiveze și să-ți dea încredere.
Dacă vrei, putem să vorbim mai multe despre tema ta sau despre ce păreri ai despre anumite metodologii. Împreună, sigur găsim soluția cea mai potrivită! Succes și nu uita, răbdarea și perseverența sunt cheile unui drum bun în cercetare.