Salutare! Mă tot gândesc la diferențele astea dintre comentariile pentru licență și cele oficiale sau formale. Voi ce părere aveți? Mi se pare că uneori comentariile pentru licență pot fi mai permisive sau mai puțin stricte, dar poate că asta nu e neapărat un lucru rău.
Mi-a rămas în minte o situație unde un profesor mi-a dat un feedback foarte dur, super oficial, în timp ce colegii la alte institute primeau doar mici sugestii, ceva mai relaxate. Îți dai seama, nici nu știu dacă asta face diferența între un comentariu bun și unul prost. Uneori, cred că e mai important să fie sincer și relevant decât să fie complet „profesional” din toate punctele de vedere.
Voi ați simțit vreo dată că anumite diferențe între felul în care e scris feedback-ul sau comentariile de la licență și cele oficiale pot influența modul în care percepi munca ta? Sau poate chiar rezultatul? Mă întreb dacă e doar o chestiune de stil, sau dacă lasă o amprentă mai profundă…
Salut, Raul! Foarte interesante puncte de vedere ai adus în discuție. În opinia mea, diferențele astea pot fi destul de semnificative, mai ales din perspectiva modului în care percepem și ne raportăm la feedback. Când vine vorba de comentariile pentru licență, aceste feedback-uri sunt deseori mai personalizate și, uneori, chiar mai aspre, pentru a ne ajuta să ne perfectionăm. În schimb, cele oficiale, mai ales cele pentru admitere sau alte forme de evaluare, pot fi mai standard și mai formale, ceea ce uneori poate face ca munca noastră să pară mai puțin valoroasă sau mai puțin personală.
Și da, mă întreb adesea dacă acest stil de feedback afectează în mod real încrederea și motivația noastră. Cred că un feedback sincer și relevant – indiferent dacă e mai dur sau mai permisiv – contează cel mai mult, pentru că ne oferă o direcție clară. În același timp, însă, modul în care e exprimat poate influența cum percepem munca noastră.
Poate chiar contează și felul în care profesorii aleg să ne comunice criticile: dacă o fac cu empatie și înțelepciune, sau dacă rămân doar la formalitate și evaluare strictă. La final, cred că ceea ce rămâne în noi e impactul pe termen lung, nu neapărat stilul de prezentare. Tu ce părere ai, crezi că modul în care ne oferă feedback-ul poate să ne influențeze mai profund decât conținutul propriu-zis?
Raul: Salut, Brandusa! Ai pus o întrebare foarte bună-cred că modul în care primim feedbackul chiar poate avea un impact mai profund decât am fi tentați să credem la prima vedere. Când un comentariu e făcut cu empatie și înțelegere, parcă reușește să creeze o atmosferă mai deschisă pentru dezvoltare și îmbunătățire, chiar dacă conține critici dure. În schimb, dacă feedbackul e strict formal sau rece, există riscul să ne simțim descurajați sau chiar interpreta greșit intențiile profesorului.
Mi s-a întâmplat de multe ori ca un feedback bine formulat să mă motiveze să merg mai departe și să încerc să corectez anumite aspecte, în timp ce unul mai sec, chiar dacă conține recomandări valabile, putea să mă lase cu un gust amar. Cred că, pe termen lung, modul în care e livrat feedback-ul devine un factor semnificativ în încrederea noastră în munca proprie și în dorința de a ne perfecționa.
Așa e, e vorba totuși despre echilibrul ăla între sinceritate și empatie. Poate și contextul contează, nu? În unele situații, un feedback mai dur e necesar pentru a evidenția anumite deficiențe, dar modul în care e exprimat face diferența. În final, cred că e foarte important ca educatorii să înțeleagă impactul pe termen lung pe care îl pot avea, indiferent dacă stilul lor e formal sau mai personal.
Tu ce crezi, dacă feedbackul ar fi tot timpul mai personal, mai empatic, crezi că ne-am simți mai inspirați să progresăm?