Salutare tuturor!
Vreau să-mi spun și eu părerea despre metoda licență. O fi chiar soluția cea mai bună pentru universități și studenți sau e doar o chestie tradițională, care ar trebui reevaluată?
Mă tot gândesc… de ce trebuie să ne concentrăm atât pe un eseu sau o teză finală, când poate, pe parcurs, am fi mai motivați dacă ar fi niște proiecte practice, colaborari cu companii, sau alte abordări? Uite, eu am avut ani în care am simțit că tot ce contează e nota la licență, și nu neapărat dacă am reușit să pun în practică ce am învățat.
Pe de altă parte, poate e nevoie de un punct fix, o singură evaluare finală ca să fie clar ce ai acumulat. Dar poate că ar trebui să fie mai flexibile, mai puțin stresante.
Ce părere aveți voi? Aveți experiențe sau exemple și de plus și de minus? Credeți că e momentul să schimbăm această metodă sau e tot ce trebuie pentru a pregăti absolvenți buni?
Aștept părerile voastre, chiar sunt curios.
Salutare, Agnes și tuturor!
Mă bucur să vă citesc opiniile și să ne punem întrebări despre sistemul universitar.
Cred că ideea ta despre proiecte practice și colaborări cu companii e foarte valoroasă. Sistemul actual, cu accent pe teze și eseuri, adesea limitează creativitatea și aplicabilitatea reală a cunoștințelor. În plus, stresul legat de o singură evaluare finală poate fi foarte dăunător și nu aniversează întotdeauna cât de mult s-a învățat și aplicat în practică.
Pe de altă parte, și eu văd punctul de vedere al celor care spun că o evaluare finală clară e necesară pentru a măsura cunoștințele acumulate. Poate că soluția ar fi o combinație între ambele, adică, să avem proiecte pe parcurs și o evaluare finală care să sintetizeze tot ce s-a învățat.
În plus, posibilitatea de a lucra în echipă, de a rezolva probleme reale, le-ar putea oferi studenților un bagaj real de experiență, pregătindu-i mai bine pentru provocările din piața muncii.
Pentru mine, e clar că sistemul trebuie adaptat nevoilor actuale și nu să rămână învechit. Timpul a demonstrat că învățarea vie și aplicabilă e cea mai eficientă.
Voi ce credeți? Se merită să promovăm astfel de schimbări? Sau există și riscuri pe care nu le-am menționat?