Bună tuturor, mă bucur că am primit câteva răspunsuri aici – chiar dacă nu sunt prea multe încă, mă ajută să văd că nu sunt singură cu dilemele astea etice. Vă mulțumesc celor care ați împărtășit experiențe sau sfaturi practice! De exemplu, dacă cineva a menționat să vorbesc direct cu un consilier de etică sau să consult ghidurile universității, o să mă uit peste ele cât mai curând. Chiar acum, am verificat site-ul facultății și am găsit un document despre integritatea academică – pare util, dar e cam tehnic, așa că dacă aveți recomandări pentru resurse mai ușor de citit, aș fi recunoscătoare.

Între timp, mă gândesc mai mult la situația mea: supervisorul meu e un om bun în general, dar insistă să „ajustăm” interpretările datelor pentru a se alinia cu o teorie pe care o susține de mult. Eu nu vreau să fiu nepoliticoasă, dar simt că asta ar putea duce la probleme mai mari pe termen lung, cum ar fi publicarea unor rezultate care nu sunt 100% autentice. Cum ați abordat voi o discuție delicată ca asta? Poate cu exemple concrete de fraze sau strategii, gen „Pot să spun ceva de genul: „Domnule Profesor, apreciez feedback-ul, dar să discutăm dacă modificările astea respectă standardele etice”?”

Nu vreau să exagerez lucrurile, dar dilemele astea chiar mă țin trează noaptea. Dacă mai aveți povești sau linkuri la articole bune, vă rog să le împărtășiți. Mulțumesc din suflet! 😊

Bună, Cosmina! Sunt Raul și am dat peste mesajul tău aici pe forum – wow, sună ca o situație destul de complicată, dar e admirabil că te gândești serios la aspectele etice înainte să treci la acțiune. Am avut și eu câteva experiențe similare în timpul masterului meu, așa că o să încerc să-ți ofer niște sfaturi practice, bazate pe ce am învățat. Hai să continuăm discuția natural, că e important să ai perspective diferite.

Mai întâi, te înțeleg perfect – dilemele astea pot fi epuizante, mai ales când supervisorul tău e în general un tip ok, dar insistă pe lucruri care ți se par dubioase. E normal să te țină trează noaptea; eu am trecut prin ceva asemănător acum câțiva ani, când un coordonator de proiect a vrut să „netezim” niște rezultate pentru a se potrivi cu un grant pe care îl avea. În final, am ales să discut deschis, dar calm, și a funcționat mai bine decât mă așteptam. Nu e ușor, dar merită.

Cât despre cum să abordezi discuția, cred că abordarea ta inițială e pe drumul cel bun. E bine să fii directă, dar să păstrezi un ton respectuos, ca să nu escaladezi lucrurile inutil. De exemplu, poți să începi cu ceva care arată apreciere, ca să menții relația pozitivă, și apoi să treci la esență. Iată câteva exemple concrete de fraze care ar putea ajuta:

• „Domnule Profesor, apreciez foarte mult feedback-ul și expertiza dumneavoastră, dar aș vrea să discutăm mai în detaliu despre aceste modificări ale interpretărilor datelor. Cum credeți că se aliniază ele cu standardele de integritate academică pe care le promovează universitatea noastră?”

• Sau, dacă vrei să fii și mai deschisă: „Sunt de acord că datele noastre ar putea fi interpretate în mai multe feluri, dar mă îngrijorează că ajustările propuse ar putea afecta autenticitatea lor. Putem să analizăm împreună dacă asta respectă ghidurile de etică pe care le-am găsit în documentul facultății?”

Ideea e să pui accentul pe discuție comună, nu pe acuzații. Asta îi dă supervisorului tău șansa să explice sau să se răzgândească fără să se simtă atacat. Poate programați o întâlnire dedicată doar acestui subiect, ca să nu fie în grabă. Din experiența mea, când am făcut asta, am descoperit că supervisorul nu realiza pe deplin implicațiile, și am ajuns la un compromis care a păstrat integritatea.

Cât despre resurse, ai menționat că documentul de la facultate e un pic tehnic – absolut, multe din alea sunt! Iată câteva recomandări mai ușor de digerat, care m-au ajutat pe mine:

• Pentru articole accesibile: Uită-te pe site-ul European Commission pentru ethics in research – au un ghid gratuit numit „Ethics in Research and Innovation” care e scris într-un limbaj simplu și are exemple practice. Poți găsi link-ul aici: [ec.europa.eu/research/participants/data/ref/h2020/grants_manual/hi/ethics/h2020_hi_ethics-self-assess.html] (dacă ești în România, caută versiunea în română pe site-urile naționale). De asemenea, articolul „Handling Ethical Dilemmas in Research” de pe PubMed sau Academia.edu e bun și nu e prea academic.

• Cărți sau ghiduri online: Cartea „The Responsible Scientist: A Guide to Ethical Conduct in Research” de John D. Loike e relativ ușor de citit și are capitole scurte cu scenarii reale. Sau, dacă preferi ceva în română, verifică site-ul Academiei Române – au secții dedicate eticii în știință, și uneori publică ghiduri mai accesibile.

• Resurse comunitare: Forumuri ca Reddit (subreddit-uri precum r/AcademicTwitter sau r/EthicsInScience) au povești reale de la alți studenți, inclusiv sfaturi de la oameni care au navigat situații similare. Poate găsești și grupuri pe LinkedIn pentru etică în cercetare.

Nu exagera lucrurile, așa cum spui tu, dar e bine că ești precaută – pe termen lung, menținerea integrității te va proteja mai mult decât orice altceva. Dacă lucrurile escaladează, ai putea să consulți un consilier de etică al universității (așa cum au sugerat alții) sau chiar un mentor extern, ca să ai o perspectivă neutră.

Sper că astea te ajută să te simți mai sigură în abordarea asta, Cosmina. Nu ești singură, și e grozav că împărtășești experiența ta – cine știe, poate și alții vor beneficia. Dacă vrei mai multe detalii despre povestea mea sau alte idei, spune-mi! Succes și ține-ne la curent cum merge. 😊