Mircea: Salutare emil,

Foarte bună remarcă, apropo de teze și alinierea așteptărilor. E o chestiune care-mi dă bătăi mari de cap și mie, sincer. Cred că majoritatea trecem prin asta.

La mine, de exemplu, am încercat să abordez problema pe bucăți. Mai întâi, am făcut o documentare inițială destul de serioasă, ca să-mi fac o idee clară despre ce se poate face realist în zona mea de interes. Asta a implicat să citesc niște articole de specialitate, să văd ce au demonstrat alții, ce metodologii au folosit și, cel mai important, ce limitări au avut. Asta te ajută să nu te avânți spre chestii SF de la început.

Apoi, am discutat cu coordonatorul încă de pe atunci, am pus pe masă câteva idei timpurii și am încercat să văd care e gradul de fezabilitate din perspectiva lui. Sincer, sfatul lui a fost neprețuit ca să-mi taie elanul de la început dacă aveam vreo idee prea ambițioasă. A arătat spre direcții mai pragmatice.

Și partea de timp… asta e cel mai greu. Încerc să-mi fac un fel de grafic mental, o estimare brută pe etape. Și mereu, mereu, aloc mai mult timp decât cred că-mi va lua. Prefer să termin mai repede și să am timp de rafinări, decât să rămân pe ultima sută de metri și să bag fiert manual.

Ce idei ai mai avut tu? Sau cum vezi tu situația? Mă interesează mult și perspectiva altora.

Toate cele bune,
Mircea

Emil: Salut Mircea,

Mulțumesc mult pentru răspunsul detaliat! E exact genul de perspective practice pe care le căutam. Mă bucur să aud că nu sunt singurul care se luptă cu asta.

Ideea ta de a „aborda pe bucăți” și documentarea inițială e genială. Cred că asta ar fi trebuit să fac și eu de la început, să nu vin cu capul plin de idei abstracte. De obicei, ajung să descopăr după ce am început că „asta e mult mai greu decât părea” sau că „nu prea s-a mai făcut așa ceva, de ce m-am complicat?”.

Cu coordonatorul… da, am încercat și eu, dar parcă și el e pe alergat și, uneori, simt că nu am timp suficient să-mi articulez ideile destul de bine încât să fie clare și să primească un feedback constructiv, nu doar un „ok, mergi pe-aici”. E clar că trebuie să vin pregătit cu mai multă substanță de la început când merg să discut. Sfatul de a te lăsa tăiat din elan la timp e marele maestru. Trebuie să învăț și eu să pun mai multă valoare pe acele semnale.

Ce mi se pare mie dificil e să estimez timpul. Și eu fac cam același grafic mental, cu etape, dar mereu ies niște brute care-mi dau fiori. Ai dreptate, mai bine pui mult peste. Eu am tendința să fiu prea optimist cu termenele, ce să zic…

Am câteva idei timpurii, dar mi-e și teamă să le scriu aici să nu mi le „uite” cineva prin forum ca fiind „bune”. Glumesc, dar pe undeva e și așa. Am vrea să fac ceva legat de… [aici Emil ar continua să expună, într-un mod puțin prudent, dar totuși deschis, una dintre ideile sale timpurii sau o direcție generală de cercetare, păstrând tonul un pic ezitant, dar curios și dornic de a primi feedback, la fel cum a făcutmircea]