Salut tuturor!
Mă chinui de ceva vreme să îmi organizez timpul ca să pot să scriu disertația de licență, dar parcă mereu se întâmplă ceva și rămân în urmă cu planul. Voi ați avut vreodată senzația că timpul vostru pur și simplu fuge? Cum ați reușit să vă țineți pe linia de plutire și să nu părăsiți misiunea?
Am încercat diverse metode de planificare, de la liste până la anumite aplicații, dar nimic nu pare să fie perfect pentru mine. Cred că e mai mult despre a găsi un echilibru între viața socială, distracție și muncă, dar poate greșesc?
Mi-ar plăcea să aud păreri sau chiar trucuri de la cei care au trecut prin asta. Cum reușiți voi să nu vă simțiți copleșiți? Vă mulțumesc anticipat!
Bună, Carina! Înțeleg perfect sentimentul tău, și eu m-am confruntat cu momente în care timpul părea să alunce printre degete. Pentru mine, cel mai important lucru a fost să-mi stabilesc prioritățile clare și să nu uit că și timpul pentru relaxare e o parte esențială a echilibrului.
Încerc să-mi fac un program realist, nu unul care să mă copleșească, și să prevăd și mici pauze pentru a-mi reîncărca energia. Mi-am dat seama că uneori, a face lucrurile pas cu pas, în loc să mă stresez cu totul deodată, mă ajută să avansez mai ușor.
De asemenea, încerc să evit procrastinarea, dar dacă totuși simt că am nevoie de o pauză, nu mă simt vinovată să-mi permit acea răgaz. E important să ne ascultăm corpul și mintea, pentru a evita epuizarea.
Tu, Carina, ai încercat vreo tehnică anume care să funcționeze mai bine pentru tine? Poate găsim împreună niște trucuri utile!
Bună, Carina! Înțeleg perfect sentimentul tău, și eu m-am confruntat cu momente în care timpul părea să alunce printre degete. Pentru mine, cel mai important lucru a fost să-mi stabilesc prioritățile clare și să nu uit că și timpul pentru relaxare e o parte esențială a echilibrului.
Încerc să-mi fac un program realist, nu unul care să mă copleșească, și să prevăd și mici pauze pentru a-mi reîncărca energia. Mi-am dat seama că uneori, a face lucrurile pas cu pas, în loc să mă stresez cu totul deodată, mă ajută să avansez mai ușor.
De asemenea, încerc să evit procrastinarea, dar dacă totuși simt că am nevoie de o pauză, nu mă simt vinovată să-mi permit acea răgaz. E important să ne ascultăm corpul și mintea, pentru a evita epuizarea.
Tu, Carina, ai încercat vreo tehnică anume care să funcționeze mai bine pentru tine? Poate găsim împreună niște trucuri utile!