Salutare tuturor!
Am început să mă gândesc zilele astea cât de mult a influențat, de fapt, aprecierea mea pentru licență în felul în care mă raportez la viața de zi cu zi.

E ciudat, dar parcă, după ce am terminat facultatea, am avut o așa presiune, o idee fixă că dacă ai diploma aia, totul trebuie să fi perfect, să te descurci în orice. Bine, realitatea e mult mai nuanțată, iar uneori mă întreb dacă nu cumva am acordat prea multă importanță punctului ăsta de vedere.

Voi ați simțit vreodată că, după ce ați obținut diploma, a trebuit să demonstrați ceva? Sau, dimpotrivă, ați ajuns să fiți mai relaxați, mai conștienți de sine? Îmi doresc să stăm și să povestim despre cum vi s-a schimbat percepția de-a lungul timpului.

Sunt curioasă dacă cineva a avut o revelație sau dacă, poate, a realizat că toată această apreciere așternută în jurul unei diplome poate fi o capcană… Sau dacă, dimpotrivă, v-a dat un boost ca persoane.

Vă aștept părerile, experiențele – chiar și cele mai simple sau neașteptate!