Salutare tuturor! Mă gândeam zilele astea la cât de mult contează rolul coordonatorului în prevenirea plagiatului, mai ales când vine vorba de citarea corectă a surselor. Serios, uneori parcă e ca un filtru, un fel de paznic silitor al originalității.

Voi ce părere aveți? Credeți că dacă avem un coordonator care știe clar importanța citatului și e atent la detalii, riscul de plagiat scade considerabil? Sau poate e mai mult despre educație, despre a învăța oamenii cum să citeze, decât despre cine supraveghează?

Singur am avut un mentor care, fix în momentul în care îți părea că totul merge ca uns, venea cu o observație legată de citat și de credibilitatea muncii. Parcă îți arată că, dacă nu ești atent, poți ajunge foarte ușor să calci linia subtilă dintre a folosi o idee și a o prelua fără să menționezi sursa.

Mi se pare atât de… esențial ca coordonatorul să fie și un exemplu, și un ghid. Dar oare chiar funcționează atât de bine? Sau, din contră, dacă el nu e atent, toată munca aia de prevenție nu e mai mult vorbe? V-ați confruntat cu situații în care un coordonator a făcut diferența pentru ca o lucrare să fie etică sau nu? Ce ați învățat din asta?