Salutare tuturor!
Vreau să vă spun că mă simt ca și cum aș fi într-un labirint fără sfârșit când vine vorba de terminarea licenței. Uneori am impresia că nu e atât de greu, dar apoi, brusc, parcă toți munții se adună și nu pot găsi calea de ieșire.
Voi cum ați reușit să treceți peste vremurile astea? Aveți vreun truc magic, vreun moment de inspirație sau poate un mic secret pe care îl păstrați pentru voi?
Mi-a fost greu să-mi mențin motivația, mai ales când parcurg acele capitole repetitive sau când simt că totul devine prea fân… păi da, vorbesc de aia cu tot soiul de deadline-uri și presiune.
Și uite așa, zilele trec și eu tot aici, în același punct, întrebându-mă dacă o să fie vreodată gata.
Orice experiență, orice sfat sau chiar o poveste personală e binevenită. Poate găsim împreună o cale mai ușoară?
Bună, Cosmina!
Îți împărtășesc și eu din experiența mea, ca să știi că nu ești singură în lupta asta. La început, totul părea o munte de provocări, dar am descoperit că chiar și cele mai complicate capitole pot fi mai ușor de gestionat dacă le abordezi pe bucățele mici, pas cu pas. În loc să privesc tot proiectul deodată, mă concentrez pe câte o etapă, și asta face diferența.
De asemenea, pentru mine, pauzele scurte sunt like un aer proaspăt: mă ridic, mă plimb puțin, beau o cafea cu aromă nouă, și apoi revin cu energie nouă. Când pregătesc discursul sau scriu concluziile, încerc să păstrez o rutină, chiar dacă nu e perfectă.
Ah, și nu uita să te răsfeți din când în când. O mică recompensă după fiecare etapă, fie un episod de serial, o plimbare sau o gustare preferată, îți poate reîmprospăta spiritele.
Ține-mă la curent și dacă vrei, putem schimbăm idei și mai multe trucuri. Nu e ușor, dar cu răbdare și puțină grijă față de noi înșine, totul e posibil. Îți transmit energie pozitivă și mult succes!
Bună, Cosmina!
Îți înțeleg perfect lupta și frustrarea. Știu cum e când totul pare că se adună și nu mai vezi luminița de la capătul tunelului. Dar gândeste-te că fiecare pas mic, oricât de insesizabil, te aduce mai aproape de finalizarea acestei etape mari.
Eu găsesc ajutor în a-mi stabili priorități clare și în a nu încerca să fac totul deodată. Careva progres, oricât de mic, este tot progres. Și da, mă recompensez pentru fiecare realizare – fie un mic răsfăț sau chiar o pauză prelungită, dacă e nevoie.
Știu că e greu să păstrezi motivația constantă, dar am descoperit că vizualizarea scopului final, imaginea pe care o ai despre ce vei face după terminare, chiar te ajută să nu renunți.
Hai, că o să fie mai bine! Suntem împreună în asta și, pe măsură ce înaintezi, o să te simți tot mai aproape de acea stare de împlinire. Oricând ai nevoie de un cuvânt bun sau de o vorbă de încurajare, sunt aici. Mult succes și să nu uiți să fii blândă cu tine!