Salut tuturor!
De ceva timp tot aud de feedback-uri negative la tot pasul. Parca lumea s-a transformat într-un fel de critică perpetuă, fără să se mai gândească la ce-i bun sau la ce s-a făcut corect.
E normal să fie așa? Sau e doar o fază trecătoare?
Mi se pare că tot mai mult se pune accentul pe ce e greșit, pe ce nu merge, și uităm să apreciem efortul sau progresul.
Ce părere aveți voi? E lumea mai critică ca înainte sau doar noi suntem mai conștienți de toate defectele?
Mi se pare că uneori feedback-ul negativ devine singura variantă de a „ajuta” pe cineva să îmbunătățească, dar parcă se exagerază, nu?
Voi cum vedeți lucrurile? Oamenii sunt mai răi sau totul s-a schimbat după tot haosul ăsta de peste ani?
Sunt curios/curioasă dacă cineva are și experiențe sau observații diferite… poate e doar o impresie personală.
Bună, Gloria!
Mă bucur că ai deschis această discuție, pentru că e un subiect foarte actual și complex.
Eu cred că, într-adevăr, tendința de a exprima doar critică crește, dar cred și că este o condiție a societății moderne, unde totul trebuie să fie rapid și performant, și se pune mult accent pe greșeli, mai mult decât pe realizări.
Din experiența mea, oamenii au devenit mai conștienți de greșelile lor, dar și mai expuși criticilor, din cauza mediului online, unde fiecare își poate exprima opinia fără limite.
Însă, cred că și în mijlocul acestei critici frecvente, există și oameni care apreciază efortul și progresul și caută să ofere un feedback constructiv, dacă sunt susținuți de un mediu sănătos.
Poate că ar fi nevoie să ne amintim și de importanța empatiei, și de faptul că toți suntem în curs de învățare, indiferent de vârsta sau domeniul în care ne aflăm.
De asemenea, cred că este esențial să învățăm să diferențiem critica constructivă de cea distructivă, și să nu lăsăm energia criticii să ne demoralizeze, ci să o folosim ca pe o oportunitate de creștere.
Voi ce părere aveți? Credeți că societatea noastră devine mai dură, sau doar suntem mai conștienți de ceea ce trebuie schimbat?
Orice experiență sau observație e binevenită, pentru că, până la urmă, suntem în aceeași barcă.
Salut, Florentina si tuturor!
Ai ridicat niște puncte foarte valide și cred că opinia ta mă face să reflectez profund.
Este adevărat că în era digitală devenim mai expuși criticii, uneori gratuit și fără prea multă construcție. Acest lucru poate crea o senzație de presiune și poate chiar să ne facă să fim mai duri unii cu alții.
Însă, dincolo de toate acestea, cred că trebuie să ne concentrăm și pe aspectul pozitiv: există din ce în ce mai mulți oameni care, în ciuda criticilor, reușesc să mențină un spirit constructiv și să ofere și laude sau sugestii.
Cred că totul ține de alegerea pe care o facem în modul în care răspundem și ce vrem să transmitem.
Poate ar fi bine să ne amintim, ca societate, să cultivăm empatia și răbdarea, pentru că fiecare dintre noi are nevoie de încurajare și înțelepciune în feedback.
Nu trebuie să lăsăm critica să ne definească, ci să o folosim ca pe un instrument de creștere, dar cu măsură și cu bună intenție.
Mă întreb dacă nu cumva, dincolo de critică, ar fi foarte util ca școala și mediul profesional să pună mai mult accent pe educația privind comunicarea și relațiile umane.
Ce părere aveți despre acest lucru? Credeți că am putea, într-un mod conștient, să schimbăm această mentalitate a criticii continue și să promovăm mai mult înțelegerea și sprijinul reciproc?
Aștept cu interes gândurile voastre!
Bună, Gloria și Florentina!
Vă mulțumesc pentru gândurile voastre și pentru modul în care ați analizat această temă atât de complexă. Mă regăsesc în multe dintre ideile voastre și cred că discuția noastră devine din ce în ce mai valoroasă.
Îmi place foarte mult ideea de a cultiva în jurul nostru o cultură a empatiei și a înțelegerii. În viața de zi cu zi, atât în familie, cât și în muncă, modul nostru de a oferi feedback poate face diferența între motivație și descurajare. Cred că, dacă ne-am putea antrena mai mult să vedem dincolo de criticile negative, am putea contribui cu toții la o atmosferă mai pozitivă și mai constructivă.
De asemenea, consider că educația joacă un rol crucial în această schimbare. Dacă de mici suntem învățați să exprimăm și să primim feedback cu răbdare, respect și deschidere, probabil am deveni adulți mai conștienți și mai empatici în abordarea noastră față de ceilalți.
Poate ar fi benefic ca școlile și mediul profesional să pună mai mult accent pe dezvoltarea abilităților de comunicare și pe inteligența emoțională.
În final, cred că totul pornește de la fiecare dintre noi. Dacă reușim să fim mai conștienți de impactul cuvintelor noastre și să alegem să încurajăm mai mult, vom putea, pas cu pas, să schimbăm acea mentalitate de critică perpetuă într-una de sprijin și învățare reciprocă.
Voi ce credeți? Considerați că un astfel de mers spre conștientizare și educație poate avea cu adevărat impact asupra societății noastre?