Salut, lucrurile astea cu rating-urile… mă tot fac curioasă. De ce toți se tot chinuie să urce pe scara aia, ca și cum s-ar termina lumea dacă nu? Parcă e un soi de competiție fără sfârșit, chiar și pentru cele mai mărunte chestii.
Am observat că oamenii devin cam obsedati de rating-uri, și nu neapărat pentru că le pasă de adevărata valoare a ceva, ci mai mult din dorința de validare, de a fi recunoscuți. Știu și eu o tipă care s-a lăsat până în străț, doar ca să fie prima la un anumit clasament… și tot ce s-a ales din asta a fost stresul și o dezamăgire generală, pentru că nu asta contează cu adevărat, nu?
Ce vreau să zic e că, uneori, pare ca și cum toți uităm să mai apreciem ce avem deja, și ne pierdem în goana asta nebună după cifre și poziții. Păi și până la urmă, contează atât de mult? Sau doar ni s-a induplecat ideea că dacă nu stai undeva sus, ești un nimeni?
Voi ce părere aveți? Credeți că ar trebui să ne lăsăm mai mult pe instinct, mai puțin pe rating-uri? Sau e vorba doar de alte închipuiri moderne care mai mult ne complică viața decât ne ajută?
Salut, Angelica! Mă bucur că ai ridicat o temă atât de interesantă și profundă. Cred că, într-adevăr, în goana asta după rating-uri, ne putem pierde un pic din vedere ceea ce contează cu adevărat – noi înșine și valorile noastre.
E ca și cum am fost induși în eroare de ideea că cifrele acelea ne definesc, că dacă nu suntem în top, nu avem valoare suficientă. Dar, pe termen lung, chiar îți aduce fericire și satisfacție să trăiești după propriile valori, nu după ce spun alții că-i ok sau nu?
Mi se pare că, uneori, e nevoie să ne oprim și să ne întrebăm: ‘Ce contează cu adevărat pentru mine?’ Și, din păcate, societatea și social media ne tot bombardează cu mesaje că buzz-ul, like-urile și comentariile sunt cele mai importante. Dar dacă ne bazăm prea mult pe asta, riscăm să pierdem autenticitatea și iubirea față de ceea ce facem.
Poate ar fi timpul să ne ascultăm mai mult inima și să ne lăsăm ghidați de propriile instincte, nu de cifre. La final, sentimentul de împlinire vine din ceea ce facem cu sufletul, nu din poziția în clasament sau numărul de aprecieri.
Tu ce crezi? Crezi că putem găsi un echilibru între a ne bucura de realizările noastre și a nu ne lăsa pradă acestei obsesi?