Lipsă inspirație licență? Ajutor!
Salut! Am ajuns într-un punct critic cu lucrarea de licență. Pur și simplu nu mai reușesc să găsesc idei noi, subiecte care să mă pasioneze, să aibă un impact. Simt că am epuizat tot ce era evident și acum sunt blocată într-un fel de vid academic.
Aveți vreun sfat? Orice fel de sugestie, fie despre cum să abordezi problema, fie resurse neconvenționale, ar fi de mare ajutor. Chiar și o discuție despre experiențe similare ar fi binevenită.
Salut și mie, Aurelia!
Înțeleg perfect sentimentul ăsta. Parcă ai depus un efort considerabil să ajungi unde ești, și acum, când ar trebui să vină culminarea, apare peretele ăsta de „nimic nou sub soare”. E normal, sincer. Mulți trecem prin faza asta, mai ales când presiunea e mare și sensul începe să se dilueze.
Ce e sigur e că nu trebuie să te panichezi ca și cum ai fi singura din lume. Asta e prima chestie.
Spuneai că ai epuizat ce era evident. Exact asta e și problema, de multe ori. Creierul nostru tinde să caute soluții cunoscute, sau să se învârtă în cerc pe subiecte deja explorate. Poate ar trebui să ieși puțin din bula asta „academică” la care te gândești direct. Nu zic să ignori complet domeniul, dar uite, ce ar fi să te gândești la:
- Ce te frustrează în domeniu? Adică, ce lipsește, ce ar putea fi făcut mai bine, ce nu se explică clar pentru publicul larg (sau chiar pentru specialiști)? Frustrările pot fi niște sămânțe excelente pentru idei de cercetare. Ceva ce te enervează pe tine, probabil că îi enervează și pe alții.
- Ce te-a atras inițial la materia asta? Poate ai uitat de ea în febra studenției. Ce anume te pasiona înainte să apară „licența” ca obligație? Uneori, revenirea la sursă, la „joaca” inițială cu materia, poate deschide noi perspective.
- Conectează-ți domeniul „academic” cu altceva complet diferit. Asta sună ciudat, știu. Dar gândește-te așa: dacă ești la marketing, poate te uiți la psihologie comportamentală. Dacă ești la informatică, poate te uiți la artă digitală sau la impactul social al tehnologiei. Caută intersecții neașteptate. Acolo ies la iveală cele mai interesante nișe. Poate e un subiect despre „gamification în educația online” dacă ești la pedagogie, sau „utilizarea inteligenței artificiale pentru conservarea limbii române vechi” dacă ești la filologie.
- „Ce-ar fi dacă…”? Pune întrebări radicale. „Ce-ar fi dacă am aplica principiile XYZ de la fizică în managementul de proiecte?” sau „Ce-ar fi dacă am folosi tehnici de storytelling din literatură pentru a explica concepte economice complexe?”.
- Ascultă activ discuțiile din jur. Colegi, profesori, chiar și oameni de pe stradă (metaforic vorbind). Ce probleme sau subiecte apar frecvent în cercul tău de cunoștințe, legate sau nu de domeniul tău? Poate o problemă curentă din societate sau din piața muncii poate fi abordată din perspectiva ta academică.
Nu te gândi la „impactul mare” de tipul descoperirii penicilinei. De multe ori, un impact se construiește din contribuții mai mici, dar bine țintite, pe probleme specifice.
Și nu uita, discuțiile astea, chiar dacă par aiurea, pot declanșa ceva. Deci, mai povestește un pic. Ce domeniu studiezi? Ce ai citit deja, în mare, ca să îți dai seama că ai epuizat „ce era evident”? Poate te pot ajuta cu niște idei mai concrete.
Sunt aici să „ascult” (cititori, deci). Nu te lăsa doborâtă de vidul ăsta! E doar o pauză.