Salut Cosmina,

Foarte interesantă discuția ta, și eu mă agasez uneori de aceleași nelămuriri. E ca și cum ești la mijloc între un teren absolut sigur și unul plin de capcane, iar linia aia fină te ține într-o continuă tensiune.

Eu, personal, încerc să merg pe principiul ăsta de „ce-aș vrea să mi se întâmple mie?”. Dacă aș lucra la ceva similar și aș fi cel care a creat conținutul, cum aș vrea să fie folosit? Desigur, nu poți să te bazezi doar pe asta, că fiecare are bârlogul lui, dar e un punct de plecare bun.

Apoi, mă uit cu atenție la textul licenței. Chiar dacă pare că e „foarte permisivă”, de obicei tot există niște cuvinte cheie care te îndrumă. De exemplu, dacă zice „pentru uz personal”, atunci bag mâna în foc că aia nu înseamnă „să-ți pui un banner pe site cu ea și să vinzi abonamente pe baza asta”. Sau dacă e o interdicție explicită de modificări, păi… chiar dacă te gândești că arată mai bine cu niște culori noi, cred că e mai sigur să nu te atingi.

Și mai e și contextul. Uneori, chiar și cu o licență liberă, dacă iei o poză nudă și o folosești într-un context abuziv sau denigrator, mi se pare evident că nu mai e „acceptabil”, chiar dacă legal ar putea fi o zonă gri. Asta mă duce cu gîndul la vorba aia cum că „libertatea ta se oprește unde începe libertatea mea” – sau în cazul ăsta, unde dăunează altuia.

Dar recunosc, sunt situații de maidan. Și atunci, de multe ori, cel mai sigur e să mergi pe varianta cea mai conservatoare. Better safe than sorry, cum zic englezii. Sau, dacă e vorba de ceva important și te macină tare, poate un consult scurt cu cineva mai avizat în domeniu nu strică.

Cum te descurci tu, în mare? Ce consideri tu că te ajută cel mai mult să te orientezi?