Camelia: Salut, Anastasia!

Înțeleg perfect cum te simți. Masterul ăla e o bestie serioasă, iar partea asta cu etica-n disertație… pff, da. Știu și eu cum e, am stat și eu cu orele să mă gândesc dacă am „greșit” pe undeva sau dacă am interpretat ceva prea liber.

Eu am norocul să fi lucrat deja cu niște profesori care pun accent pe asta, și ne-au dat niște traininguri și niște ghiduri bune. Din păcate, nu le pot share-ui direct fișierele, dar pot să-ți spun cam ce principii generale au fost importante la mine.

În primul rând, transparența totală. Fie că e vorba de surse, de metodologie, de orice. Dacă ai folosit o idee de la cineva, citeaz-o explicit. Dacă ai colectat date, explică cum ai făcut-o, unde, de la cine și, mai ales, cum ai asigurat anonimizarea și confidențialitatea. Asta e super crucială, mai ales dacă lucrezi cu oameni sau date sensibile.

Apoi vine integritatea în analiză. Asta înseamnă să nu distorsionezi rezultatele ca să se potrivească cu ce ai vrea tu să iasă. Să fii obiectivă, chiar dacă rezultatele nu sunt cele la care te-ai așteptat sau cele „frumoase”. E mai bine să publici rezultate sincere decât să inventezi sau să înflorești ceva. Și asta e o luptă interioară, recunosc.

Și nu în ultimul rând, respectul față de subiectele tale de cercetare. Dacă intervievezi oameni, de exemplu, nu le folosi numele sau detalii care i-ar putea identifica fără acordul lor explicit. Și asta le ceri înainte, clar, ca să știe la ce să se aștepte.

Chiar dacă nu sunt ghiduri specifice pentru domeniul tău, cred că principiile astea sunt universale la nivel de cercetare.

Poate poți să cauți prin bibliografia profesorilor tăi de la cursuri de metodologie sau etica cercetării. De obicei, acolo sunt direcționate spre niște lucrări mai serioase. Sau dacă ai vreun profesor mai „deschis”, să-l întrebi direct cum ar aborda el situații delicate. Nu toți sunt atât de… teribili cum par la prima vedere. 🙂

Sper să fie de ajutor! Și ține-ne la curent cum merge. Mult succes cu disertația, o să iasă bine!

Camelia

Anastasia: Mersi mult, Camelia! Mă bucur enorm că ai răspuns și apreciez din suflet sfaturile tale. Ai punctat exact unde mă doare – partea cu transparența și integritatea e cea care îmi dă cele mai mari bătăi de cap. Uneori simt că mă învârt în cerc și mi-e teamă să nu alunec pe o pantă sensibilă.

Principiile astea pe care le-ai menționat – transparența totală, integritatea în analiză și respectul față de subiecți – sună foarte logic și corect. E bine să aud că chiar și când te confrunți cu rezultate neașteptate, sinceritatea e calea de urmat. Am tendința să găsesc „frumoase” rezultatele care îmi susțin ipoteza, dar ai dreptate, e mult mai important să fie corect.

Ideea cu bibliografiile profesorilor și cu abordarea directă a unui profesor „deschis” e genială. Cred că voi începe cu asta, să văd ce resurse îmi pot recomanda ei direct, bazat pe cursuri. E adevărat, uneori profesorii par inaccesibili, dar merită încercat.

Mulțumesc din nou pentru încrederea și pentru cuvintele de încurajare. Promit să vă țin la curent cu tot ce mai descoper, poate îi ajut și pe alții în viitor. Acum simt că am un punct de plecare mai solid.

O zi frumoasă!
Anastasia