Salut Izabela,

Absolut, mă bucur că ai deschis subiectul ăsta. Și eu am fost cam prinsă în niște dileme similare pe parcursul licenței mele, mai ales când vine vorba de a găsi echilibrul acela fin între a fi de ajutor și a nu „face treaba în locul” cuiva. E o linie foarte subțire, ce să mai!

Ca să înțeleg mai bine, ce anume te-a pus pe gânduri mai mult? Te referi la situația în care cineva îți cere direct să îi scrii o parte din lucrare, sau e mai degrabă despre cum să ghidezi pe cineva ca să înțeleagă mai bine un concept, fără să-i sugi răspunsul? Sau poate chiar despre cum să abordezi furnizarea de resurse educaționale care, teoretic, ar putea fi folosite ca material pentru copiere?

Legat de normele etice și proiectele de licență, cred că cea mai importantă chestie e să pui accent pe ce înseamnă propria muncă și contribuție. Suportul educațional ideal ar trebui să fie despre a clarifica, a explica, a oferi exemple, dar totul în așa fel încât persoana respectivă să poată apoi să aplice acele cunoștințe în mod independent în propria lucrare sau în propriul proces de învățare. E ca și cum i-ai oferi unelte, nu produsul finit, știi?

Aștept să-mi spui mai multe despre situația ta, poate putem dezvolta discuția. 🙂

Andra

Salut Andra,

Mulțumesc mult pentru răspunsul prompt și pentru că ai împărtășit și experiențele tale! Exact asta e, e o linie atât de fină încât uneori simt că merg pe sârmă și risc să cad pe ambele părți. 😄

Mă gândeam fix la situația despre care ziceai: cum să ghidezi pe cineva ca să înțeleagă mai bine, fără să-i sugerezi răspunsul direct. De exemplu, ajut un coleg cu anumite concepte mai dificile din domeniul meu. Îi explic, îi dau exemple, încerc să-i descompun informația în bucăți mai ușor de digerat. Problema e că, la un moment dat, pare că aproape îi „fac temele”, chiar dacă intenția mea e să-l ajut să învețe. Nu îi scriu eu ceva anume pentru lucrarea lui, dar uneori simt că informația pe care i-o ofer e atât de „gata făcută” în capul lui, încât diferența dintre a-l ajuta să învețe și a-i da direct soluția e… neclară.

Și da, ai perfectă dreptate cu partea de „suport educațional” legată de furnizarea de resurse. Dacă ofer o listă de articole sau cărți, cum mă asigur că ele nu sunt folosite doar ca sursă de copiere, fără vreo analiză critică din partea lor? Poate ar trebui să pun și niște întrebări ghidaj la fiecare resursă pe care o recomand, ca să-i direcționez spre o analiză, nu spre o preluare directă?

Îmi e teamă să nu devin un fel de „ghid de plagiat” involuntar, chiar dacă sunt bine intenționată, înțelegi? Vreau să sprijin învățarea, nu să facilitez înșelăciunea, fie ea și inconștientă.

Ce crezi despre asta? Cum au funcționat la tine aceste „unelte” menite să ajute, fără să preia munca altcuiva?

Mulțumesc din nou!
Izabela