Salutare tuturor! Mă bucur să vă aud atât de implicați și sinceri în discuție, și vreau să adaug câteva gânduri, poate niște reflecții personale. Cred că, până la urmă, cheia pentru evitarea plagiatului stă în dragostea noastră pentru ceea ce facem și în respectul față de propriile idei și față de munca altora.

Când scrii cu adevărat din suflet, cu convingere și pasiune, cred că se simte și în cuvintele tale, iar asta face diferența. De altfel, și tehnologia are rolul ei, dar nu poate înlocui autenticitatea unei munci făcute cu inimă. În plus, dacă reușim să ne păstrăm integritatea, atunci orice metodă sau truc devine doar o chestiune de rutină, nu de rezolvare a „problemelor” interne.

Mi se pare că, uneori, pentru a evita tentațiile, e mai sănătos să ne punem întrebări precum: „De ce scriu? Pentru cine și cu ce scop?” Atunci, motivele noastre devin mai clare și, implicit, gândurile noastre devin mai curate. Iar dacă ne bazăm pe sinceritate, respect, și pe iubirea de a crea, și tehnologia va fi un ajutor, nu un obstacol.

Voi ce părere aveți? Credeți că un echilibru între tehnologie și valori morale e posibil, sau e o luptă pe care și-o asumă doar cel cu conștiința curată?