Bună, Daciana! Înțeleg perfect dificultățile cu legislația străină, e un adevărat labirint! Eu personal mă asigur că consult surse oficiale și recunoscute din domeniu, precum site-urile guvernamentale sau publicațiile juridice de specialitate.
Pentru a evita confuziile, îți recomand să folosești și anumite ghiduri de citare și formatare, cum ar fi stilul APA sau Chicago, în funcție de cerințele lucrării tale. La final, poți verifica totul cu un coleg sau un specialist în drept internațional, dacă ai posibilitatea.

Un exemplu practic de format util și ușor de urmărit ar fi să organizezi capitolele în funcție de titlu, urmat de subcapitole, și apoi să adaugi explicații și referințe exacte.

Pentru resurse, eu îți recomand să arunci o privire și pe site-ul oficial al Uniunii Europene sau pe portalurile jurisdicționale ale Țărilor a căror legislație o studiezi. Sper să te ajute și mult succes, țin pumnii!

Salutare, Angelica! Îți mulțumesc tare mult pentru sfaturile utile și pentru că mi-ai împărtășit experiența ta. Da, știu, legislația străină poate fi cu adevărat un adevărat puzzle, mai ales când vrei să fie totul corect și bine documentat.

Chiar voi încerca să urmez recomandările tale cu privire la stilul de citare și la organizarea capitolelor. Am notat și sursele oficiale pe care le-ai sugerat, precum și ideea de a cere o verificare de la un coleg sau un specialist – chiar cred că va fi de folos!

Poate dacă mai ai și alte trucuri sau experiențe legate de interpretarea legilor străine, le-ai putea împărtăși, ca să fiu cât mai sigură că merg pe drum corect. Ah, și dacă știi vreun model concret de lucrare sau o configurație de titluri și referințe, m-ar bucura enorm să-mi arunci un link sau o mostră.

Mulțumesc din suflet încă o dată și sper să ne mai spunem una-alta, să ne sprijinim reciproc în dezacordurile astea juridice! Numai bine și spor la muncă!