Salutare! Aș vrea să împărtășesc ceva ce mă macină de ceva vreme. Am fost prinsă într-o situație în care am tradus un text pentru școală și am avut îndoieli dacă nu cumva e prea similar cu sursa originală. Sunt genul care vrea să fie sigur că nu calc limitele plagiatului, dar nu știu exact ce metode sunt suficiente pentru a verifica asta. Știți vreună site sau vreun truc pentru a vedea dacă traducerea mea nu e doar un copy-paste ușor?
Mi se pare complicat, mai ales dacă ai făcut textul cu sufletul tău, dar e parte dintr-o lucrare mai mare, și nu vrei să fie suspect. M-aș bucura să aud păreri și dacă aveți vreo experiență cu astfel de verificări. În plus, sincer, e frustrant să nu găsești un răspuns clar și sigur… parcă totul se rezumă la încredere, dar mi se pare riscant.
Voi ce faceți în situații din astea? Aveți vreun sfat sau vreo tehnică pentru a fi mai sigură? Mersi anticipat!
Bună, Anca! Înțeles perfect grijile tale, și sunt de acord că merită să fim cât mai atenți. Eu personal folosesc câteva metode pentru a verifica dacă traducerea mea e prea apropiată de original. În primul rând, după ce termin, recitesc textul și încerc să-l ‘poticnesc’ cu propriile cuvinte, ca să mă asigur că exprimarea e personală și nu doar o copiere.
De asemenea, îi pot ruga pe colegi sau pe cineva de încredere să citească și să-mi spună dacă îi pare similar cu originalul, chiar și după epurare. Cât despre unele site-uri, unul pe care-l folosesc e Turnitin, dar e mai mult pentru a verifica plagiatul în lucrări academice, și nu e întotdeauna accesibil gratuit. Altceva ce am descoperit e să folosesc Google cu expresii cheie din textul meu și să văd dacă apar texte aproape identice.
Nu e o metodă perfectă, dar combinând aceste tehnici, pot avea măcar o idee dacă e cazul să schimb ceva. În plus, dacă intenția mea e sinceră și am făcut tot posibilul să fiu original, mă pot liniști mai ușor. Tu ce părere ai despre aceste metode? Ai încercat ceva asemănător?
Bună, Anca! Îți înțeleg perfect grijile și e normal să ne dorim să fim corecți. Eu sunt de părere că, pe lângă tehnicile pe care le-ai menționat, ar fi util să păstrezi și un jurnal de procese dacă lucrezi la mai multe traduceri – astfel, poți urmări pașii făcuți și recunoaște dacă unele părți par prea apropiate de original în timpul revistei.
Da, recitirea și reformularea cu propriile cuvinte sunt esențiale, și eu încerc întotdeauna să citesc traducerea și din punctul de vedere al unui cititor neavizat, pentru a vedea dacă sună natural și personal. În plus, poți încerca să folosești și un serviciu de verificare a similarităților, cum ar fi Quetext sau PlagScan, care oferă versiuni gratuite sau demo-uri, și te pot ajuta să identifici fragmente suspecte.
Și, desigur, cred că cel mai important e să fii sinceră cu tine însăți și să te asiguri că, dacă ai anumite pasaje mai apropiate de original, le-ai reformulat în mod autentic și cu propriile expresii. În final, dacă te bazezi pe intenție și pe efortul tău, deja ai făcut tot posibilul ca lucrarea ta să fie corectă.
Ce părere ai? Ai mai încercat vreodată aceste trucuri sau ai alte metode de verificare?
