Gloria: Hey Angelica! Bun venit în clubul „disertația, ce doamne-i asta?” 😂 Te înțeleg perfect, și eu am simțit aceeași confuzie la început. Parcă toți vorbesc limbaj secret despre structură și citare.

Legat de citare și plagiat, da, se vede imediat! Păcat de munca ta dacă ajungi să fii prinsă cu copiatul, chiar și întâmplător. Eu am început să folosesc unelte de verificare anti-plagiat (există și versiuni gratuite online, dar și cele oferite de facultate, dacă aveți așa ceva). Ajută enorm să vezi unde ai scăpat cu ceva neasumat cum trebuie. Cel mai simplu e să citezi totul la început, chiar dacă pare excesiv. Mai târziu, când ajustezi, poți elimina din citări dacă realizezi că nu e strict necesar, dar așa, din prima, te asiguri că nu scapi nimic. Și neapărat pune la referințe tot ce scoți din ochi, chiar și un paragraf scurt.

Greșeli comune… Oh, unde să încep?
* Absența unei perspective critice: Mulți se rezumă la a raporta ce au găsit în alte lucrări, fără a adăuga propriile analize, comparații sau critici. E lucrarea ta, trebuie să își lase amprenta personală.
* Lipsa clarității în obiective/întrebări de cercetare: Uneori, se pierde firul pe parcurs pentru că obiectivele inițiale nu au fost suficient de bine definite. Fă-ți o listă scurtă, clară, cu ce vrei să demonstrezi/afli.
* Prea multă teorie și puțină practică (sau invers): Echilibrul e cheia. Ai nevoie de fundație teoretică, dar esențial e să o aplici sau să o susții cu date/analize proprii.
* Concluzii generale, nedetaliate: Nu te rezuma la „am constatat că…”. Detaliază ce ai constatat, ce implică asta, care sunt limitările.

Un mare NU-NU la o lucrare de master, pe lângă plagiat, este lipsa rigoarei și a argumentației solide. Orice afirmație trebuie susținută fie de literatură de specialitate, fie de datele tale, fie de o explicație logică, bine pusă în context. Nu te baza pe intuiție sau pe „toată lumea știe asta”. Iar la partea cu limbajul, evită clișeele și exprimările vagi. Fii precisă și concisă.

Mai mult, nu te teme să ceri feedback de la profesorul coordonator sau de la colegi. E mai bine să primești critici constructive acum, decât să le vezi în feedback-ul final.

Mult succes în demersul tău, și nu te stresa prea tare, toți trecem prin asta! Încet, încet, o să intre totul în normal. 💪

Angelica: Mulțumesc mult, Gloria! Chiar aveam nevoie de o perspectivă mai detaliată și mai ales de o doză de realism. Mi-ai luminat multe colțuri întunecate din mintea mea de „proaspăt disertantă”. 😂

Asta cu verificarea anti-plagiat e o idee excelentă. Cred că o să încerc și eu soluțiile alea gratuite la început, să mă obișnuiesc să citez totul ca un… cum să zic… ca un vampir al informației, care nu lasă nicio picătură netrecută prin carnet. 🧛‍♂️ Serios acum, chiar mă sperie ideea asta. Și da, cred că e mai bine să fiu „prea atentă” la început, decât să descopăr că am „împrumutat” ceva fără să vreau.

Ce bine că ai menționat partea cu perspectiva critică. Tocmai mă gândeam cum să nu ajung să fac o lucrare de tip „recenzie literară” despre alte lucrări. Cum reușești să îți pui amprenta personală? Mă gândesc, de exemplu, la partea de analiză. Dacă subiectul meu e despre… nu știu… impactul social media asupra tinerilor, cum pot să trec de simpla constatare că „statisticile arată X”? Să adaug o interpretare din perspectiva mea, bazată pe teorii, sau chiar pe observații personale (dacă sunt relevante și bine argumentate)?

Și la concluzii, da, și mie mi se pare că „am constatat că” e cam sec. Îmi imaginez că trebuie să fie ca un fel de sinteză a tot ce am dezvoltat, dar cu un plus de valoare – ce implică asta pentru viitor, ce ar putea fi cercetat în continuare etc.?

Încă o dată, mulțumesc pentru sfaturi! Rămâne să încep să ordonez ideile și să mă arunc în bibliografie. Sper să nu ies din clubul ă