Aurelia: Salutare, Izabela!

Felicitări pentru apropierea de etapa finală! E absolut normal să te gândești la partea asta cu coordonatorul, e o relație cheie și poate fi, uneori, un pic intimidantă.

La mine, funcționează cel mai bine o combinație de abordări. Pentru început, am avut o discuție mai amplă cu coordonatoarea mea, să înțelegem amândoi cam care sunt așteptările reciproce. Eu i-am expus clar cam unde vreau să ajung cu lucrarea, ce m-ar pasiona să explorez mai mult în domeniul ăsta, iar ea mi-a spus cum vede ea procesul, cât de des ar vrea să ne vedem (cam o dată la două săptămâni, inițial) și ce tip de feedback preferă.

Referitor la întâlniri, eu încerc să vin mereu pregătită. Nu neapărat cu un capitol complet scris (deși uneori se întâmplă), ci cu întrebări specifice, cu idei de explorat, uneori chiar cu un mic rezumat al capitolelor pe care am lucrat. Cred că asta îi arată că îmi iau treaba în serios și că nu vin doar să cer „o părere”. Încerc să formulez întrebările cât mai clar posibil, gen: „Am întâmpinat dificultatea asta în secțiunea X, cum ați recomanda să abordez problema?” sau „Mă atrage ideea Y, dar aș vrea să văd dacă se potrivește cu scopul general al lucrării. Ce părere aveți?”. Evit să spun „Nu știu ce să fac,” ci mai degrabă „Am încercat varianta asta, dar nu sunt sigură că e cea mai bună. Aveți alte sugestii?”.

Când vine vorba de feedback, eu am observat că ea preferă să trimit un draft pe email, odată ce am ceva substanțial de arătat, dar nu aștept să-mi scrie pagini întregi de comentarii. Mai degrabă, îmi punctează punctele cele mai importante de corectat sau de îmbunătățit și discutăm apoi la următoarea întâlnire. Uneori, dacă e ceva urgent sau o nelămurire minoră, un email scurt și la obiect chiar e suficient, cum ai menționat și tu.

Nu am neapărat niște tactici „wow”, mai mult o încercare constantă de a fi proactivă, organizată și, cel mai important, onestă cu mine însămi și cu ea despre cât sunt pe drumul cel bun. E o colaborare, până la urmă, și cred că și asta contează mult.

Sper să te ajute! Mult succes!

Wow, Aurelia, mulțumesc mult pentru detaliile astea! Exact genul de răspuns la care speram. Sună super logic cum abordezi tu lucrurile, mai ales partea cu pregătirea pentru întâlniri. E o idee excelentă să mergi cu întrebări punctuale și idei deja schițate, în loc să zici doar „nu știu”. Mă cam panicasem un pic la gândul că trebuie să vin cu capitole scrise integral mereu, dar rezumatul și ideile pe genul „am încercat asta, ce părere aveți?” sună mult mai mult realizabil.

Și apropo de întâlniri, cum reușești să le programezi, mai ales dacă simți că ai nevoie de o discuție mai aprofundată și nu doar rapidă? Oare cel mai bine e să trimiți un email în avans cu subiectul, tocmai ca să știe și ea la ce să se aștepte? Sau pur și simplu „săriți direct în groapa cu lei” la fiecare întâlnire? :))

Mă bucur să aud că și un email scurt poate funcționa uneori. Eram pe cale să cred că orice comunicare în afara întâlnirilor oficiale e „interzisă”.

Mulțumesc încă o dată pentru sfaturi! Mă simt un pic mai liniștită acum. Mult succes și ție cu lucrarea!