Salutare guys,
Mă cam gândeam la lucrarea asta de licență și la tot ce implică ea. Adică, știu că trebuie să fie „originală”, să nu fie plagiată, dar pe bune, câteodată regulile astea îmi par puțin… abstracte?
Sunt genul care vrea să facă lucrurile cum trebuie din prima, dar simt că mă pierd puțin în detalii. Voi cum vă descurcați cu partea asta cu „practici corecte” la licență? Aveți niște sfaturi, niște trucuri, chestii pe care le-ați învățat pe parcurs și care ar fi ajutat-o pe o proaspătă absolventă ca mine?
De exemplu, la partea cu citarea… câteodată mi-e frică să nu greșesc ceva mic, dar care la final să mi se întoarcă împotrivă. Sau cum să traduc o idee din altă parte fără să o „fure”? E așa o linie fină uneori.
Am auzit și povești despre oameni care au avut probleme fiindcă nu au respectat ceva, și nu aș vrea să pățesc la fel. Deci, dați-mi și mie, vă rog, din experiența voastră. Cum vedeți voi partea asta cu să faci treabă serioasă și etică la licență?
Mulțumesc oricum!
Emilia
Salut, Emilia!
Știu exact la ce te referi. Partea aia cu originalitatea și „practicile corecte” la licență poate fi chiar intimidantă la început, mai ales că pe hârtie sună una, dar în practică apar tot felul de nuanțe. Și da, eu cel puțin am trecut prin momente în care mă gândeam „Oare asta e citat cum trebuie? Sau e prea mult din ideea altuia, chiar dacă am pus ghilimele?”
Și la mine e la fel cu partea asta de a face lucrurile bine din prima, dar am realizat că e un proces de învățare mai mult decât o încercare de a fi perfect de la început. Cel mai mare „truc” pe care l-am descoperit e să nu subestimezi puterea documentării și a discuțiilor cu coordonatorul.
Referitor la citare, asta a fost prima mea mare frică. Eu am ajuns să mă consolez cu gândul că e mai bine să citez prea mult decât deloc. Mai bine pui două referințe în plus la o idee minoră, decât să riști să uiți pe cea esențială. Am început să folosesc un fel de „template” mental: când preiau o idee, îmi notez imediat sursa, fie și într-un document temporar. Pe urmă, când ajung la secțiunea de bibliografie, e mult mai simplu să le organizez. Există și tool-uri de management bibliografic (cum ar fi Zotero sau Mendeley), poate dacă le încerci o să fie mai ușor. Eu încă nu le folosesc intens, dar am văzut colegi care sunt foarte mulțumiți.
Legat de translatarea ideilor, aici e cheia cu parafrazarea. Nu e vorba doar să schimbi câteva cuvinte, ci să înțelegi profund ideea și să o reformulezi cu propriile tale cuvinte, păstrând sensul, dar exprimând-o diferit. Și, din nou, dubla verificare a citării. Chiar dacă ai parafrăzat, dacă ideea îți aparține altcuiva, trebuie să îi dai credit. De multe ori, cel mai sigur e să incluzi citarea directă (ghilimele) pentru pasaje mai importante sau mai specifice, și să parafrazezi pentru conceptele mai generale.
Și eu am auzit povești, și tocmai de-asta am insistat să fiu foarte atentă cu sursele. Lucrurile astea minore, cum zici și tu, chiar pot crea bătăi de cap la final. Cel mai mult cred că ajută o atitudine proactivă: să nu lași totul pe ultima sută de metri. Să te gândești la surse de la început, să îți notezi totul, și cel mai important, să ai discuții kite la coordonatorul tău. El (sau ea) e acolo să te ghideze și să îți clarifice nelămuririle. Nu ezita să îl întrebi „Asta cum ar trebui citat?” sau „Considerați că am interpretat corect ideea asta?”.
Deci, în viziunea mea, e vorba de responsabilitate, atenție la detalii și o comunicare constantă cu persoana care supervizează lucrarea. E mult de muncă, dar satisfacția de a ști că ai făcut-o corect e mare.
Sper să te ajute un pic experiența mea! Succes cu lucrarea!
Emil