Salut Mircea!

Ah, tema procentului de similitudine… sună familiari! E o întrebare clasică, care dă bătăi de cap multor studenți, inclusiv mie când am fost în situația ta.

Din ce mi-am dat eu seama, și am tot studiat și am vorbit cu colegi de la diverse facultăți (chiar și eu am un soi de „obsesie” pentru detalii fine, ca tine se pare!), nu există un procent magic universal valabil. Fiecare facultate, și uneori chiar și fiecare catedră/coordonator, poate avea propriile criterii.

Ce am observat cel mai des ca recomandare generală, undeva pe la 10-15%, dar am auzit și de studenți care au fost OK cu 20-25%, mai ales dacă e vorba de citate corect marcate și bibliografie comună. Marea problemă nu e procentul în sine, ci cum ajungi la el. Un procent mic, obținut prin plagiat propriu-zis (adică text copiat fără ghilimele și fără sursă), nu ar fi acceptat niciodată. Pe de altă parte, un procent mai mare, dar bazat exclusiv pe citări și referințe folosite în mod adecvat, poate fi tolerat.

Am avut la un moment dat o colegă care a avut vreo 17% și a fost ok, dar și-a explicat punctual unde sunt sursele și că sunt citări. În schimb, am auzit și de cazuri unde sub 10% era cerința minimă. Deci, cel mai sigur sfat (știu că e general, dar chiar e așa) este să verifici direct la facultatea/catedra ta. Poate există regulamente interne sau coordonatorul tău îți poate spune exact care e pragul lor.

Și da, am auzit de colegi care au avut discuții aprinse cu coordonatorii pe tema asta. Unii profesori sunt mai riguroși și se uită insistent la fiecare frază, alții par mai relaxați atâta timp cât e clar că nu e vorba de intentie de plagiat. Cel mai mare impediment poate apărea dacă softul de similitudine scoate în evidență pasaje mari copiate integral, chiar și cu citare, dacă nu sunt bien integrate în „discursul” tău.

Încearcă să aplici principiul „mai bine prevenit decât vindecat” și să fii cât mai atent la citări.

Mult succes cu disertația! Sper să nu ai grije mari pe tema asta!