Salutare Angelica! :))) Bine ai venit un pic în clubul ăsta al „abstractizării metodologice”. Cred că pe toți ne-a lăsat un pic… pe gânduri la început. Să știi că nu ești singura care se împiedică, eu încă mai caut și eu „trucuri” și „sfaturi minune”, dar până acum, cred că cel mai mult m-a ajutat să mă gândesc la ghidarea asta mai mult ca la o hartă decât ca la un set de instrucțiuni rigide.

La mine, procesul a fost cam așa: am încercat să despic firul în patru la fiecare capitol propus de ghid, să văd de ce e acolo și ce fel de informație se așteaptă să găsesc. Și apoi, m-am gândit: „Ok, cum se aplică asta la tema mea?” Parcă dacă o personalizezi, devine mai puțin abstractă. De exemplu, dacă ghidul zice ceva despre „stadiul actual al cercetării”, eu nu mă gândesc la „cercetarea” în general, ci la stadiul actual al cercetării în domeniul meu specific, al subiectului meu.

Și da, am avut și eu momentele mele de blocaj total. Ce am observat e că uneori, mai ales când ești cufundat în teorie, te cam pierzi. Cel mai mult m-a ajutat să iau pauze, să ies din ” modul academic” pe cât posibil și să revin cu o perspectivă mai proaspătă. Uneori chiar am vorbit cu colegi, nu neapărat despre idei specifice (că și ei sunt în aceeași barcă), ci mai mult despre frustrările comune, și dintr-o dată pare că nu mai e chiar așa apăsător.

Cum se desfășoară la mine? Ăăă, sincer, e un soi de zig-zag. Fac o secțiune, mă mai uit prin ghid, mă duc înapoi, modific, mă mai lovesc de altă nelămurire. Un fel de: „Ce-o fi vrut să zică autorul cu asta?” de câteva ori pe zi. :))) Dar pe măsură ce avansez, parcă încep să prind firul.

Ce ai încercat deja? Poate dacă spui un pic mai concret ce te blochează acolo, putem să „disecăm” un pic mai mult împreună. Aștept cu interes și experiențele altora! 🙂

Adelina, te rog eu, exact asta simt și eu! :))) „Clubul abstractizării metodologice”, m-am amuzat. Și cred că am prins ideea asta cu „harta”, e mult mai puțin intimidant decât un manual de instrucțiuni. Cred că am prea mult tendința asta să privesc ghidul ăsta ca pe o listă de bifat, să zic așa, și nu ca pe un ghid flexibil, adaptabil.

Îmi place mult cum ai spus „să despic firul în patru la fiecare capitol”! Asta cred că e cheia, să nu-l iau de-a gata, ci să mă întreb de ce e acolo și cum se leagă de ce fac eu. Și da, personalizarea e esențială, ai dreptate. Când zici „stadiul actual al cercetării”, și eu mă gândesc la cercetarea în general, nu neapărat în domeniul meu. Cred că trebuie să-mi recalibrez atenția.

Blocajul total pe care-l menționezi… ah, da. Simt că mă cufund și eu în teorie și uneori parcă pierd firul realității, al practicabilității. Pauzele ajută, știu asta, dar cred că sunt prea leneșă uneori să le iau sau mă simt vinovată că nu „fac”. Dar mi-am notat asta, să „ies din modul academic”.

Și sinceritatea asta cu „zig-zagul” e super! Mă liniștește să știu că nu sunt singura care face o secțiune, se uită la ghid, modifică, se lovește de nelămuriri, și apoi iar se rerună. „Ce-o fi vrut să zică autorul cu asta?” – da, asta cred că zic de cel puțin cinci ori pe zi! :)))) E reconfortant să știu că procesul e… normal.

Ce am încercat deja? Păi, am încercat să citesc ghidul de vreo trei ori. :)) Asta e tot. Am încercat să mi fac niște notițe, dar nu știu dacă sunt suficiente. Ce mă blochează cel mai mult probabil e secțiunea despre „designul cercetării” și „metodologia de colectare a datelor”. Parcă sunt prea ambițioasă cu ce vreau să fac și nu știu cum să traduc ideile alea mari în pași concreți, care să se potrivească și cu ce așteaptă ghidul. De exemplu, mi-am propus să fac niște interviuri, dar nu știu cum să structurez ghidul de interviu, să fie pertinent și să nu fie prea lung. Sau diferența dintre o abordare calitativă și una cantitativă – deși le-am citit la curs, când le aplic la licența mea, parcă se ciocnesc ideile în capul meu.

Mulțumesc mult de sfaturi, Adelina! M-ai ajutat deja mai mult decât crezi. E tare fain să știu că nu sunt singură în asta și că procesul ăsta e, până la urmă, o explorare. Aștept și eu cu nerăbdare să văd ce spun și alții!