Salutare raul,

Foarte bună întrebarea ta, m-am mai gândit și eu la asta. E o temă care taie și-n multe zone, nu doar juridice, ci și tehnice, chiar epistemologice, dacă stăm să ne gândim bine.

Din punctul meu de vedere, „similaritatea” e un concept cheie în dreptul proprietății intelectuale, dar aplicat la licențe, devine un pic mai… fluid. La suprafață, e clar, dacă două licențe folosesc aceleași articole, aceiași termeni, identic copiate, e evident, nu? Dar ce se întâmplă când o licență folosește un alt cuvânt, dar sensul e absolut același? Sau când modifică o clauză minor, dar esența rămâne nealterată?

Aici cred că intră în joc spiritul licenței. Adică, scopul pentru care a fost creată acea licență și ce drepturi și obligații vrea să stabilească. Dacă două licențe, chiar dacă verbația diferă pe ici-colo, transmit același mesaj fundamental legat de utilizarea, distribuția sau modificarea unui software, atunci putem spune că sunt funcțional similare, chiar dacă nu literaț identice.

Pe de altă parte, litera legii e aia care contează în instanță, nu? Orice mică diferență poate fi, teoretic, folosită ca argument. Dar, din nou, depinde de context și de cât de importantă e acea diferență. De exemplu, o modificare care limitează sau extinde drepturile asupra software-ului, chiar dacă subtilă, poate fi crucială.

Mi se pare că e ca și cu plagiatul în alte domenii. Nu e suficient să schimbi un cuvânt ca să nu fie plagiat. Trebuie să înțelegi mesajul și să-l prezinți în cuvintele tale, cu o contribuție proprie, dacă vrei. La licențe, cred că e similar, dar cu o miză mai mare, pentru că vorbim de drepturi legale.

Oricum, e o zonă gri complexă. Sunt curioasă să aud și alte opinii!

Numai bine,
Camelia