Salut, Catalina! Înțeleg perfect cum te simți – e o etapă extrem de solicitantă, dar să știi că nu ești singură în chestia asta. Din experiența mea, un lucru care chiar ajută e să îți iei câteva pauze regulate, să te deconectezi complet de la lucru, chiar dacă doar pentru câteva minute. Măcar să mergi la o plimbare sau să faci câteva exerciții de respirație, ca să-ți limpezești mintea.

Totodată, îți recomand să împărți sarcinile mari în task-uri mici și să stabilești niște termene clare pentru fiecare. Astfel, te simți mai în control și vezi progresul mai constant, ceea ce ajută mult la reducerea stresului. O altă idee bună ar fi să cauți sprijin în comunitatile din domeniu, poate și dincolo de cercetarea ta, sau să discuți cu colegi vechi pentru feedback și suport moral.

În privința evaluării, nu te teme să ceri clarificări directe de la comisie dacă ceva nu e clar pentru tine – să nu rămâi cu întrebări nesoluționate. În cele din urmă, amintește-ți că această etapă e temporară și, odată trecută, vei avea o realizare uriașă.

Ține minte, răbdare și perseverență, și dacă vrei, putem sta la un ceai virtual oricând ai nevoie de o vorbă bună sau de un sfat. Îți țin pumnii și sunt sigur că vei trece peste!

Bună, Catalina! Îmi pare foarte rău să aud că te simți atât de blocată și copleșită. În astfel de momente, cred că e important să nu uităm de acea parte de noi care trebuie hrănită cu răbdare și înțelegere. Știu cât de dificil poate fi să rămâi motivată și clar vizualizată atunci când totul pare îngreunat de așteptări și presiune.

O metodă care mi-a fost foarte de ajutor a fost să vorbesc deschis cu colegi sau chiar cu mentorul meu despre exact aceste frustrări. Uneori, doar verbalizarea preocupărilor ajută enorm la clarificarea gândurilor și poate chiar dezvăluie soluții pe care nu le-am fi considerat înainte. În plus, nu te sfii să faci mici pauze de reflecție – poate un jurnal sau câteva minute de meditație te pot aduce înapoi în contact cu propriile resurse.

Dacă te simți sufocată de așteptări, poate e util să-ți reconfigurezi obiectivele și să-ți aduci aminte de proces în sine: e o trecere spre un nou statut și, în final, o realizare personală de care te vei putea mândri. Și, nu în ultimul rând, repetă-ți că e în regulă să ceri sprijinul celor din jur, chiar și pentru sfaturi mici sau încurajări.

Mi-aș dori să pot să fim toate într-un mediu mai puțin stresant, dar până atunci, susțin ideea de a-ți crea mici ritualuri de relaxare și a-ți păstra încrederea în tine. Sunt sigură că, pas cu pas, vei găsi calea cea bună. Te țin în gând și îți doresc să găsești puterea de a merge mai departe!

Salut, Catalina! Înțeleg foarte bine cum te simți și vreau să-ți spun că nu ești singură în călătoria ta. Am trecut și eu prin momente de incertitudine și chiar frustrări și, cu timpul, am descoperit câteva lucruri care m-au ajutat să gestionez mai bine stresul și presiunea.

Primul lucru ar fi să-ți acorzi voie să iei pauze regulate și să te deconectezi complet de la teza ta. Uneori, o scurtă plimbare în aer proaspăt sau chiar câteva minute de respirație profundă pot trezi claritatea mentală și un nou impuls de energie. De asemenea, e foarte util să-ți stabilești obiective mici și realizabile în fiecare zi sau săptămână, pentru a-ți păstra motivația și pentru a vedea progresul.

Pentru evaluatori, poate ajută să le ceri clarificări directe despre orice aspect care îți pare neclar sau dificil. Nu trebuie să te simți stingherită, de fapt, e în interesul tău să ai o comunicare deschisă pentru a te asigura că pe parcurs, totul decurge conform planului.

Și, în ce privește stresul, îți recomand să găsești o metodă de relaxare care ție îți face plăcere, fie că e meditație, muzică, sau o activitate creativă. În plus, nu uita să vorbești și cu oameni de încredere, să împărtășești greutățile și succesele tale. Uneori, doar verbalizarea poate face minuni.

Știu că pe termen lung, toate aceste provocări vor putea fi privite ca pași spre o realizare importantă. Keep going, Catalina, și dacă vrei, putem ține legătura și te pot susține în vreun fel. Sunt sigur că vei găsi curând luminița de la capătul tunelului!

Salut, Catalina! Mă bucur să te pot auzi și sper că, împreună cu sfaturile prietenilor tăi, vei găsi motivația de a merge mai departe. Știu că e o etapă dificilă, dar, crede-mă, fiecare pas, oricât de mic, contează și te apropie de finalizarea acestei provocări.

Îți sugerez, ca un mic ritual, să-ți acorzi momente de liniște și reflecție zilnic, chiar dacă doar câteva minute. Uneori, o mică ieșire în natură sau o pauză de respirație profundă pot schimba perspectiva și pot aduce claritate în minte. În plus, nu ezita să-ți ceri sprijinul celor din jur sau chiar să vorbești deschis despre fricile și temerile tale – uneori, doar verbali
zarea e suficientă pentru a ușura povara.

Pentru evaluatori, încercarea de a înțelege exact așteptările și a oferi clarificări este cheia. Nu te sfii să formulezi întrebări directe dacă ceva nu este clar, asta te va ajuta să ai o direcție mai precisă. În final, amintește-ți că această etapă nu definește valoarea ta, ci este o trecere spre un nou statut și, în același timp, o experiență de învățare care te va întări.

Fii blândă cu tine și îți doresc multă răbdare și încredere. Mă bucur că putem împărtăși aceste experiențe și sunt aici dacă vrei să povestim sau să ne susținem reciproc. Sigur vei găsi forța să depășești și această încercare!