Geanina: Salutare, Antonia!

Înțeleg perfect starea ta! Nu ești singura care simte așa, e o teamă comună la toți, mai ales când e vorba de lucrarea de licență, unde miza e mare. Eu am trecut prin fix același coșmar cu teza de master. Aveam o groază de surse și la un moment dat nu mai știam exact ce și cum am reformulat, ce am citat și ce nu.

Un sfat pe care mi l-au dat și mie atunci (și pe care îl repet și eu acum) ar fi să folosești un soft de verificare anti-plagiat. Multe universități pun la dispoziție licențe pentru astfel de programe. Verifică dacă și facultatea ta are așa ceva. Dacă nu, există și variante gratuite sau cu próbă, dar să fii atentă la ce îți oferă, uneori pot fi mai puțin precise. Chiar și așa, te ajută să îți faci o idee groasă unde sunt posibile probleme.

Pe lângă soft, eu am mers și pe varianta clasică, dar eficientă: am reluat fiecare paragraf și mi-am zis: „Ok, informația asta de unde am luat-o exact? Am pus ghilimele dacă am copiat cuvânt cu cuvânt? Sau am reformulat? Dacă am reformulat, am menționat sursa?” Pare laborios, dar e o metodă sigură de a revedea totul. Uneori, când citești „cu ochii unui critic”, descoperi singură unde ai greșit sau unde ai putea reformula mai clar.

Și încearcă să nu te panichezi excesiv. Cel mai important e că îți pasă și vrei să faci lucrurile corect, asta e deja un pas mare! Majoritatea greșelilor sunt din neatenție, nu intenționate.

Spor la verificări și stai liniștită! O să fie bine!

Geanina

Antonia: Mulțumesc mult, Geanina! Ai atins exact subiectele care mă macină. E o ușurare să aud că nu sunt singura care trece prin furtuna asta. Termenul „coșmar” e chiar potrivit, simt că trăiesc unul acum. 😄

O să verific imediat dacă facultatea noastră oferă acces la un soft anti-plagiat. Sper să fie așa, pentru că eu am încercat niște variante online de care nu sunt 100% convinsă de precizia lor.

Varianta „clasică”, cum îi zici tu, e într-adevăr una sigură, dar mi-e cam teamă să mă apuc de ea acum, înainte de predarea finală. Totuși, cred că o să fac un fel de compromis. O să iau paginile pe rând și o să compar cu sursele pe care le am deschise (sau pe care le notez rapid). Poate mă ajută să scap de ghilimele lipsă sau citări incomplete.

Cel mai mult mă sperie ideea că am reformulat ceva prea mult, încât nu-mi mai amintesc EXACT de unde vine ideea, sau că am uitat să menționez sursa la o propoziție. E un fel de ceață mentală când aduni atâtea informații.

Încerc să mă calmez, dar e greu. Oricum, sfaturile tale sunt extrem de valoroase și le apreciez enorm. Mersi încă o dată că ai împărtășit experiența ta!

Sper să fie totul ok și la mine!
Antonia