Afirmații disertație: Cine a trecut prin asta?
Salutare tuturor! Sunt raul și sunt blocat la partea asta cu afirmațiile disertației. Pare simplu pe hârtie, dar când o scrii, parcă nu mai e. Voi ce sfaturi aveți? Cum ați structurat și cum ați ales afirmațiile? Orice părere e binevenită!
Angelica: Re: Afirmații disertație: Cine a trecut prin asta?
Salut, Raul! Felicitări pentru că ai ajuns la acest punct. Îmi amintesc și eu exact cum te simți. Pare că ai o idee clară în cap, dar când vine vorba să o pui pe hârtie, parcă se transformă totul într-un morman de cuvinte. Nu te descuraja, e absolut normal.
Eu când am abordat afirmațiile disertației mele, am început prin a mă gândi la ce vreau să demonstrez de fapt. Ce e „adevărul” meu, descoperirea mea, perspectiva mea unică asupra subiectului? Nu e suficient să expui informații, trebuie să propui o argumentație solidă, o perspectivă care să fie discutabilă. Asta e cheia: afirmația trebuie să fie ceva pe care cineva ar putea să o conteste și tu să ai argumente să îi arăți de ce greșește.
Am structurat-o cam așa:
- Stabilește cazul general/contextul: De multe ori, afirmația principală se bazează pe o observație mai largă sau pe o problemă existentă.
- Formulează afirmația principală (teza): Aici trebuie să fii cât mai concis și clar. Ce anume susții? Ar trebui să fie o propoziție sau două, maximum.
- Dă „indicații” despre cum vei demonstra: Nu trebuie să fie încă detaliile, dar poți sugera pe scurt ce tip de dovezi vei folosi sau ce aspecte vei explora.
De exemplu, la mine, tema era despre impactul narativ al alegerilor greșite în jocurile video. Inițial, am avut ceva de genul: „Jocurile video au povești”. Sună a cașcaval, nu? 😀
După multă chinuită, am ajuns la ceva de genul: „În jocurile video narative, deciziile jucătorului care duc la consecințe negative neprevăzute sporesc semnificativ implicarea emoțională și percepția jucătorului asupra autenticității poveștii.„
Și apoi, ca să-mi susțin afirmația, am gândit:
* O să analizez mecanicile de alegeri din jocuri specifice.
* O să folosesc studii despre psihologia comportamentală și implicarea emoțională.
* O să iau interviuri cu jucători.
Sfatul meu, Raul: Nu te teme să formulezi, să ștergi, să rescrii. Uneori, cel mai bun mod de a găsi afirmația potrivită este să scrii o prostie, apoi să o cureți, să o rafinezi. Altfel, riști să te blochezi pe „perfecțiunea” inițială care nu există. Gândește-te la ea ca la o busolă, care te ghidează pe parcursul întregului proiect.
Cum e subiectul tău, dacă nu te supără? Poate o mai putem „șlefui” împreună. 🙂