Ajutor disertație master: întrebări…și frustrări!
Salutare tuturor,
Sunt Gabriela și mă chinui cu disertația de master. Sunt sigură că nu sunt singura care trece prin asta… deci, haideți să împărtășim!
În primul rând, am o întrebare simplă: cum ați reușit să vă organizați timpul? Mă simt copleșită de cantitatea de informații de adunat și de scris. Orice sfat este binevenit!
Mai mult, m-am lovit deja de primul „obstacol”: bibliografia. Cum ați selectat resursele relevante? Am impresia că citesc, citesc, citesc și tot nu știu de unde să încep cu ideea centrală.
Și… frustrare. Câteodată, pur și simplu nu mai pot. Cum vă motivați în momentele astea?
Mulțumesc!
Ilinca: Salut Gabriela!
Respiră adânc! Ești înconjurat de oameni care au trecut sau trec prin exact aceleași chinuri. Absolut normale toate alea, crede-mă!
Legat de organizarea timpului: pe mine m-a salvat un calendar digital (Google Calendar, un pic de excel la început), împărțit pe zile și, mai important, pe sarcini. Nu „scris capitolul 1”, ci „cercetat studii despre X”, „organizat notițe despre Y”, „redactat secțiunea [sub-sub-topic z]”. Am încercat să aloc blocuri de timp, chiar și scurte (o oră dimineața înainte să mă ia nebunia cu ziua), pentru sarcini specifice. Știi, pe principiul „puțin și des”. Și nu am lăsat lucruri importante pentru „când o să am timp”. Niciodată nu vine timpul ăla magic. Și, sincer, am învățat să spun „nu” multor alte activități care nu erau esențiale pe perioada asta. E o perioadă scurtă, comparativ cu ce urmează în viață, merită sacrificiul.
La bibliografie și ideea centrală: aici m-am luptat și eu! Procesul meu a fost destul de iterativ. Am început cu niște articole generale, recenzii despre subiectul meu, care mi-au dat o imagine de ansamblu. Apoi, am identificat numele unor autori cheie și am început să caut direct lucrările lor. Am folosit și funcții gen „cited by” pe Google Scholar. Și, da, e fain să citești, dar nu citi tot cu creionul în mână. Citește în diagonală, caută cuvinte cheie, vezi dacă te direcționează spre direcția ta. În momentul în care simți că se conturează o idee, chiar și vagă, pune-o pe hârtie! Poate fi un paragraf, o simplă frază. De acolo se pleacă. Ce am descoperit? Că ideea centrală se poate și rafina pe parcurs. Nu trebuie să fie perfectă de la început. Important e să fie un fir roșu.
Și, ah, motivația… greul greului. Recunosc, am avut zile în care îmi venea să arunc laptopul pe geam. Ce m-a ajutat?
- Parteneri de „suferință”: Să vorbesc cu colegi, să ne plângem împreună, să ne dăm feedback. Știu că e tentant să te închizi, dar nu face asta.
- Recompense mici: Am zis că după ce termin partea X, îmi iau o zi liberă sau mă duc la film. Micile „puncte de oprire” pe parcurs.
- Focus pe de ce: De ce am ales acest subiect? Ce vreau să obțin cu lucrarea asta? Reveneam la motivația inițială.
- Pauze active: Nu statul pe Facebook care tot te absoarbe, ci o plimbare afară, o cafea cu cineva (la modul scurt și la obiect), ceva care te scoate din „stare”.
- Acceptarea imperfecțiunii: Ultimul draft nu e cel final. Primul draft e, uneori, groaznic. Și e ok! Important e să existe ceva pe care să lucrezi. Niciodată nu e „perfect”.
Încet, încet, se rezolvă. Ai ales tema ta pentru că ți-a plăcut/interesat, nu? Asta e o bază solidă. Spor la tors! Nu dispera, e o etapă. O vom depăși!