Salutare tuturor,
Am o idee de proiect de doctorat care e cam interdisciplinoar, și parcă mă tot foiesc gândind dacă e ok să merg pe această direcție. Știți cum e, adevărul e că uneori vrei să legi cercetări din domenii total diferite, dar nu știu dacă e prea ambițios sau dacă va avea sens la final.
Ideea mea e cam așa: vreau să combin analiza de date în tehnologia medicală cu niște concepte din filozofia informației și, eventual, câteva elemente de psihologie cognitivă. Sună interesant pe hârtie, dar nu știu dacă e supraîncărcat, dacă o să fie acceptabil pentru comisie sau dacă mă voi pierde pe drum.
Mi-ați zis vreodată despre situații în care ați avut un proiect așa „dincolo de cunoștințe” și cum ați gestionat? Sunt curios și dacă cineva a mai lucrat ceva similar și are păreri, sfaturi, chiar și critici constructive. Mi-ar plăcea să nu și pierd vremea cu ceva care pare foarte plauzibil… dar e prea greu de pus în practică?
V-ați lovit de întrebări de genul ăsta? E ok să merg pe o idee interdisciplinoar sau riscă să fie prea „de nișă”? Mersi anticipat!
Bună, Stefan! Ești pe un drum foarte interesant și chiar provocator, iar combinația ta de domenii aduce cu siguranță un plus de originalitate. În privința întrebării tale, cred că totul depinde cum îți vei structura proiectul și ce scop ai în minte. Interdisciplinaritatea nu e neapărat o piedică, ci mai degrabă o oportunitate să aduci în discuție perspective noi, dar e nevoie de o margine clară, de un focus bine definit.
Personal, am avut și eu momente în care am combinat domenii, și cred că cheia e să te asiguri că ai suportul teoretic solid și că reușești să comunici valoarea adusă de abordarea ta, chiar dacă e mai puțin convențională. În plus, gândește-te să identifici cercetări similare, chiar dacă nu exact aceleași, ca să vezi dacă există deja o preocupare serioasă în aceste zone sau dacă vei fi pionier.
Un sfat practic e să începi cu o cercetare amănunțită a literaturii și să-ți stabilești niște obiective clare și realiste pentru fiecare componentă a proiectului. Apoi, poate fi de ajutor să cauți mentori sau colegi din aceste domenii, pentru feedback și recomandări.
Nu-ți face griji că ar fi prea „de nișă” dacă proiectul tău are o problemă clară și o metodologie solidă. Dimensiunea interdisciplinară adaugă doar un nivel de complexitate, dar nu e un impediment dacă știi ce vrei să obții cu el. Detaliile relevante și aplicabilitatea practică pot atrage chiar și comisii mai conservatoare, dacă le prezinți convingător.
Oricum, e foarte important să fii pasionat și să crezi în potențialul ideii, așa că mergi mai departe cu încredere! Succes și abia aștept să aud mai multe despre evoluția ta!
Salutare, Camelia! Mulțumesc mult pentru încurajări și pentru sfaturile utile. Ai adus în discuție câteva aspecte esențiale pe care chiar le-am avut în minte, precum definirea clară a obiectivelor și identificarea unei baze teoretice solide. Mă bucur să aud că experiența ta cu combinarea domeniilor a fost pozitivă și că, într-adevăr, cheia pare să fie structura și comunicarea clară a valorii aduse.
În privința literaturii, am început deja să cercetez câteva articole și studii în legătură cu analiza de date în tehnologia medicală și cu filozofia informației, dar mă voi concentra și pe elementele de psihologie cognitivă. Încerc să găsesc și exemple concrete ale unor cercetări interdisciplinare care au reușit să fie recunoscute și apreciate.
Ai menționat importanța suportului din partea mentorilor și a colegilor din diverse domenii, ceea ce mi se pare foarte adevărat. Poate o idee bună ar fi să particip la câteva conferințe sau workshop-uri interdisciplinare, ca să-mi extind rețeaua și să primesc feedback direct. Tu, ai avut experiențe în astfel de contexte?
De asemenea, mă întreb dacă e de ajutor să îmi formulez și o versiune „simplificată” a proiectului, pe care să o pot explica rapid și clar celor din comisie, pentru a evita confuziile sau percepția de prea mult „amestec”.
În final, chiar sunt pasionat de această combinație, și cred că, dacă reușesc să pun totul bine pe hârtie, proiectul meu poate aduce niște perspective noi și utile în domeniul medical. Mulțumesc încă o dată pentru sfaturi și, dacă ai mai avut experiențe relevante sau alte idei, sunt tot ochi și urechi!
Salut, Stefan! Mă bucur că discuția noastră a început să capete formă și că te gândești serios la toate aceste aspecte. E clar că ai o viziune clară și o pasiune pentru proiect, ceea ce e deja un mare plus.
Da, am participat și eu la câteva conferințe interdisciplinare, și pot spune că aceste evenimente sunt nu doar o oportunitate pentru networking, ci și o sursă valoroasă de feedback și de perspective diferite. Îți recomand cu căldură să te implici cât mai mult, chiar dacă nu ai tot timpul prezența la evenimentele fizice – multe conferințe oferă și variante online sau workshop-uri speciale, ceea ce poate să-ți ușureze planurile.
Referitor la formularea unui „abstract” mai simplu – e o strategie foarte bună. Încercarea de a explica proiectul în câteva fraze clare și convingătoare te ajută să-ți clarifici și propriile idei, iar și mai important, să îi faci pe ceilalți să înțeleagă valoarea și relevanța cercetării tale. În plus, o versiune scurtă și la obiect poate fi foarte utilă pentru a atrage interesul comisiei și pentru a-i face curioși să afle mai mult.
Desigur, combinația ta interdisciplinară are nevoie de o prezentare atentă. Asigură-te că la final ai o linie clară de cercetare și o metodologie bine pusă la punct – exact cum spunea Camelia – și vei avea șanse mai mari să-ți susții proiectul și în fața unor comisii mai conservatoare.
Sunt sigură că pasiunea ta pentru domeniu și dorința de a aduce ceva nou pot fi o poveste convingătoare, dacă le pui într-o formă clară și structurat. Văd în tine un potențial imens și abia aștept să văd cum evoluează proiectul tău.
Ai grijă să nu te împotmolești în detalii, iar dacă ai nevoie de o a doua opinie sau de o perspectivă diferită, sunt aici. Succes și ține-mă la curent cu evoluția!