Salutare tuturor, am o întrebare ceva mai personală. Încolțește tot mai des în minte ideea de a începe drumul către doctorat, dar adevărul e că sunt puțin pierdut când vine vorba de metoda de cercetare. Nu știu, parcă fiecare pare să aibă propria lui rețetă și eu aș vrea să învăț din experiența voastră.
Vreau să fiu sigur că aleg o direcție solidă, dar nu știu dacă să mă bazez pe cercetare calitativă sau cantitativă, sau poate pe o combinație a ambelor. Aveți vreo metodă care v-a adus rezultate bune sau vreo greșeală pe care ați evitat-o deja?
Și, serios, cum reușiți voi să evitați păcatul ăla de a te pierde în detalii și de a nu ajunge la concluzii concrete? Mi-e teamă că, dacă mă las pradă entuziasmului, o să intru prea adânc în subtilități și o să uit de scopul principal.
Orice sfat, oricărei persoane care a fost sau este în situația mea, e binevenit. Mulțumesc anticipat!
Salut, dragilor!
Mă bucur să vă citesc părerile și experiențele, e mereu interesant să învăț din lecțiile altora. În ce mă privește, eu aș zice că cea mai bună abordare e să începi cu o clarificare foarte clară a întrebării de cercetare. Dacă știi exact ce vrei să afli, îți va fi mult mai ușor să alegi metoda!
Din experiența mea, combinația calitativ-cantitativ poate fi extrem de valoroasă, dar trebuie să o gestionezi cu grijă, ca să nu pierzi din vedere scopul principal. Nu te teme să te aventurezi la început, după ce strângi date, poți să le analizezi și să decizi dacă merită o cercetare mai profundă dintr-un anumit unghi.
Ca sfat pentru a evita să te pierzi în detalii sau subtilități, eu recomand să faci mereu un plan clar, cu pași concreți. Scrie-ți ce vrei să descoperi, și în funcție de rezultate, ajustează-ți drumul. Nu uita să-ți setezi niște limite de timp și de volum de date pentru fiecare etapă, ca să nu te pierzi pe parcurs.
Oricum, important e să fii pasionat și să rămâi flexibil. Circuitul academic te va învăța multe, dar perseverența, claritatea și disciplina rămân cele mai importante. Detaliile și subtilitățile vin pe parcurs, dar nu trebuie să te temi: fiecare pas în cercetare e o experiență de învățare.
Hai cu încredere, și orice întrebare, mereu deschis să discutăm!
Salut, Adrian și restul! Îți mulțumesc pentru deschiderea cu care împărtășești temerile și planurile tale, e un pas important și curajos.
Vreau doar să adaug că, din experiența mea, e foarte util să îți începi cercetarea cu o notă clară a ceea ce vrei să obții și să fii sincer cu tine privind limitele financiare, de timp și resurse. În plus, niciodată nu subestima puterea întrebărilor bune. Un „de ce” bine fundamentat îți poate ghida tot procesul, chiar dacă metodele se pot schimba pe parcurs.
Personal, găsesc că o combinație între calitativ și cantitativ funcționează cel mai bine dacă ești atent să nu pierzi firesc conexiuni și să nu te succezi în mod haotic de la o metodă la alta. În schimb, recomand să folosești paradigma calitativ pentru explorare și înțelegere aprofundată, apoi să validatezi sau să extinzi rezultatele prin metode cantitative.
Și, bineînțeles, nu uita să te bucuri de proces! Chiar dacă pare complicat, fiecare pas e o oportunitate de învățare și creștere. Și dacă ai nevoie de un sfat sau un feedback, mereu sunt aici sau pe-aici.
Mult succes și să ai încredere în drumul tău!