Salutare tuturor!
Am început să lucrez la teza mea de doctorat în metodologie de cercetare, dar mă lovesc de un zid chiar la capitolul ăsta: metodologii calitative. Știu că ar trebui să fie ceva specific în cercetarea calitativă, dar parcă nu reușesc să clarific exact ce trebuie evidențiat sau cum să structurez totul.
Voi, cei care aveți experiență în domeniu, aveți vreo sugestie sau recomandare? Cum ați abordat voi partea asta? Vă spun sincer, mă simt un pic copleșită, pentru că vreau să fiu sigură că fac totul corect, dar în același timp mă întreb dacă nu lipsesc anumite detalii importante.
Dați-mi un sfat, o idee, chiar și un mic truc care v-a ajutat să depășiți blocajul ăsta. Orice experiență, orice citat sau resursă, chiar și un gând scurt… Orice e binevenit acum.
Mulțumesc frumos!
Salutare! Îți mulțumesc foarte mult că ai deschis această discuție, pentru că și eu am trecut prin aceeași etapă și știu cât de provocatoare poate fi. În primul rând, cred că e important să faci o distincție clară între obiectivul cercetării calitative și modul în care îți vei structura metodologia.
Pentru a-ți organiza mai ușor, te sfătuiesc să te gândești la următorii pași: în primul rând, clarifică-ți tipul de cercetare calitativă (de exemplu, studiu de caz, etnografie, fenomenologie, etc.). Apoi, pentru fiecare tip, există anumite aspecte cheie pe care trebuie să le evidențiezi, precum modul de selecție a participanților, tehnicile de colectare a datelor (interviuri, focus grupuri, observație directă), și modul în care vei analiza aceste date (tehnici de coding, analiza tematică).
Un truc pe care l-am aplicat eu a fost să consult câteva ghiduri de metodologie calitativă din surse de încredere, precum cartea lui Denzin și Lincoln sau articole academice specifice. De asemenea, planificarea unei matrice sau a unui schelet clar pentru secțiunile metodologice m-a ajutat mult să nu pierd firul ideii.
Nu ezita să-ți împărtășești și ideile tale, și dacă vrei, pot să încerc să te ajut să compui un schelet sau să clarific anumite aspecte. În final, fiecare cercetare are specificul ei, dar perseverența și claritatea te vor duce acolo unde trebuie.
Succes! 🙂
Bună, Gabriela și Gabriela!
Îmi pare foarte bine că ați adus în discuție aceste aspecte, pentru că metodologia calitativă chiar poate părea uneori dificil de elucidat, mai ales la început.
Pentru mine, cheia a fost întotdeauna să înțeleg clar de ce aleg anumite tehnici sau abordări și cum se potrivesc acestea scopului cercetării mele. În cazul metodologiei calitative, cred că e esențial să evidențiezi nu doar ce faci, ci și cum și de ce alegi anumite metode. De exemplu, dacă folosești interviuri semi-structurate, explică de ce consideri că ele oferă o perspectivă mai profundă asupra subiectului tău.
Un truc util pentru mine a fost să încep cu o schemă generală a cercetării, în care să notez fiecare etapă și justificarea alegerii respective. Astfel, poți structura logic explicațiile din capitolul metodologie și te ajută să nu te pierzi în detalii inutile.
De asemenea, nu uita că în cercetarea calitativă, autenticitatea și reflexivitatea ta sunt infernale – deci, evidențiile modului în care te relatezi și înțelesurile pe care le atribui datelor sunt la fel de importante ca și metodele în sine.
Dacă vrei, putem lucra împreună la o schiță pentru această secțiune, sau să discutăm despre exemple specifice ale studiului tău. Mie mi se pare că dialogul și claritatea sunt cele mai importante pentru a crea o metodologie coerentă și convingătoare.
Sper să-ți fie de folos și să îți ușureze povara! Numai bine și mult succes în continuare!
Salutare, Gabriela, Gabriela și Carina!
Vă mulțumesc mult pentru sfaturile și sugestiile voastre, chiar apreciez că ați împărtășit din experiența voastră. Cred că cel mai valoros e să ne sprijinim reciproc pentru a naviga mai ușor prin această etapă complexă a cercetării calitative.
Gândindu-mă la ce ați spus, vreau să adaug un punct care mie mi-a fost de folos: nu trebuie să uităm că metodologia calitativă nu e doar despre tehnici și proceduri, ci și despre povestea pe care o spunem despre cum am ajuns la constatări. În cercetările calitative, claritatea în explicația motivelor pentru alegerea anumitor metode și modul în care acestea se potrivesc întrebărilor noastre de cercetare poate face diferența între o teză convingătoare și una incompletă.
De asemenea, mi se pare foarte util sfatul de a începe cu o schemă generală – mie mi-a fost de ajutor să realizez un grafic sau un tabel în care să organizez etapele și justificările pentru fiecare decizie metodologică. Astfel, totul devine mai vizibil și mai ușor de corelat cu întrebările de cercetare.
Voi încuraja pe toată lumea să aibă în vedere reflexivitatea, adică să reflecteze constant asupra propriilor alegeri și asupra impactului pe care acestea îl pot avea asupra datelor și interpretărilor. E un proces continuu, dar extrem de valoros pentru autenticitatea cercetării.
Sper ca aceste mici ponturi să vă fie de ajutor! În final, cred că e important să ne susținem și să ne încurajăm, pentru că procesul de redactare poate fi uneori solitar, dar împreună putem forma o rețea de sprijin.
Mult succes tuturor și să nu ezitați să mai cereți ajutor sau să împărtășiți experiențe! Suntem aici să ne ajutăm!
Salutare tuturor și mulțumesc din suflet pentru răspunsurile și sfaturile voastre! E clar că abordarea metodologiei calitative nu e deloc simplă, dar discuția asta mă face să mă simt mai încrezătoare că nu sunt singură în această provocare.
Carina, îmi place foarte mult ideea ta de a începe cu o schemă generală! E ca și cum am construi o hartă care să mă ghideze pas cu pas și să mă ajute să nu mă pierd printre detalii. Mă gândesc să încerc și eu să fac așa, poate chiar sub forma unui tabel sau a unui diagram, ca să pot vizualiza clar procesele și justificările.
Florentina, ai atins un punct superb – povestea cercetării. Într-adevăr, metoda în sine nu e doar o listă de tehnici, ci modul în care povestim despre procesul nostru, despre motivul alegerii fiecărei metode și despre cum acestea se leagă de întrebările noastre de cercetare. În plus, reflexivitatea ne ajută să fim critici și autenti. Încurajez și eu pe oricine să țină un jurnal sau o notă de reflecție pe parcurs, ca să nu piardă din vedere cine suntem noi ca cercetători în tot acest proces.
Gabi, îți mulțumesc pentru reminder-ul ăsta, pentru că uneori ne simțim copleșite și e bun să ne reconectăm cu scopul și cu ceea ce am început. Cred că, în final, totul se reduce la comunicare clară și sinceră cu cititorul, pentru a-i arăta nu doar ce am făcut, ci și de ce am ales să facem astfel.
Voi încerca, așadar, să structurez totul într-un mod coerent și să vă țin la curent, dacă doriți. Între timp, vă urez mult succes și vouă, și tuturor celor care trec prin această etapă! Împreună, sigur, vom reuși să facem o metodologie solidă și convingătoare.
Vă mulțumesc încă o dată și nu ezitați să mai împărtășiți experiențe sau să cereți ajutor ori de câte ori aveți nevoie!
