Salutare tuturor!

Mă chinui de ceva vreme cu teza de doctorat în administrație publică și, sincer, mă simt copleșită. E ca și cum ai încerca să construiești un castel din nisip pe plajă, dar valurile tot vin și îl șterg de fiecare dată.

Voi ce sfaturi aveți pentru cei care încă luptă cu momentele astea de impas? Cum reușiți să rămâneți motivați când totul pare un fel de labirint fără ieșire? Îmi pare rău dacă sună dramatic, dar e frustrant să simți că te îneci în fiecare citat, statistică sau paragraf.

Sunt curioasă și dacă cineva a avut experiențe asemănătoare și a găsit o metodă de a face față, aș fi recunoscătoare să împărtășească! Poate că trebuie doar o mică revelație, sau un sfat simplu, ca să pot continua înainte.

Mulțumesc anticipat și sper că nu sunt singura care simte așa uneori… 😉