Subiect: Ciudățenii la disertație… Voi ce ziceți?
Salutare tuturor! Sunt Emilia și mă pregătesc să intru în ultimele etape cu disertația. Mă simt un pic copleșită, dar în același timp, am observat niște chestii… ciudățenii, să le zic așa, legate de procesul ăsta. Voi ați experimentat asta?
De exemplu, zile întregi am senzația că citesc aceleași articole de parcă nu le-aș fi citit niciodată. Apoi, la un moment dat, mă trezesc că înțeleg ce scriu autorii, dar nu mai știu să formulez și eu o frază coerentă…
Aveți sfaturi pentru momentele astea? Sau poate doar vreți să împărțiți din experiențele voastre. Mă simt ca un pic într-o bulă.
Florinel: Re: Ciudățenii la disertație… Voi ce ziceți?
Salutare Emilia, bine ai venit în club! 😁
Ce zici tu sună absolut normal pentru etapa asta. E ca și cum mintea ta se supraîncarcă cu informație, apoi are nevoie de timp să proceseze totul. Senzația aia că citești același lucru și nu intră nimic e clasică. Am pățit-o de nenumărate ori. Și partea cu frazele… da, parcă ai fi un papagal care repetă ce a auzit, dar nu înțelege pe deplin.
Sfatul meu? Respiră. Pare clișeu, dar chiar ajută. Ia pauze, ieși afară, fă o plimbare scurtă. Nu te forța să înțelegi totul dintr-o dată. Lasă informația să „fiarbă”. Uneori, soluția vine când te gândești la cu totul altceva.
Și dacă tot ai menționat „ciudățenii”, la mine cel mai tare mă frustra cum anumite idei, care păreau sigure și clare într-o zi, a doua zi mi se păreau prostii. Sau invers, ce scriam cu greu, apoi citeam și ziceam „pai bun, asta am scris? E destul de ok!”. E un roller coaster emoțional și intelectual.
Ce te ajută pe mine e să îmi scriu ideile principale, chiar și dacă sunt în română, pe o foaie. După ce le am acolo, mă apuc să le leg. E ca un puzzle, dar la nivel de idei.
Nu te simți singură. Suntem mulți prin „bula” asta. Spor la treabă (și relaxare, pe cât posibil)!
