Salutare tuturor! Mă numesc Gloria și chiar vreau să împărtășesc ceva ce probabil mulți de aici o să înțeleagă sau o să se regăsească în ea.
După aproape patru ani de lupte, ezitări, momente de disperare și de laudă a propriilor realizări, am reușit să finaluez lucrarea de doctorat. Dar nu știu dacă a fost mai ușor sau mai dificil decât am crezut, totul mi s-a părut o nebunie uneori.
Pentru cei care sunt în plin proces sau se pregătesc acum, am o întrebare: cum ați reușit să nu vă pierdeți complet pe drum? În perioadele acelea în care totul pare copleșitor, când te simți că nu vei termina niciodată, ce v-a ajutat să nu renunțați?
Mi-a fost de mare ajutor să-mi stabilesc mici țeluri, chiar și să mă bucur de nimicuri, cum ar fi o cafea bună după o sesiune lungă, sau să-mi amintesc de motivul pentru care am început. Plus, sprijinul prietenilor din cercul restrâns, dar și un mentor pe care l-am descoperit la momentul potrivit.
Voi cum ați făcut față acelor momente de criză? Aștept părerile voastre, poate mă ajutați pe viitor!
Salut, Gloria! Mă bucur enorm să aud că ai reușit să-ți finalizezi drumul atât de dificil. E un moment cu adevărat de sărbătorit și de reflectat, dacă vrei să împărtășești mai mult din experiența ta.
Pentru mine, un factor important a fost mereu să rămân conectată cu scopul final, chiar și în zilele cele mai grele. Am învățat să accept că uneori e OK să fac pași mici și să nu mă aștept la rezultate spectaculoase peste noapte. Așa cum ai spus și tu, micile bucurii, precum o cafea bună sau câteva momente de liniște, pot face diferența în modul în care percepem provocările.
De asemenea, umilința și înțelegerea propriilor limite m-au ajutat să evit epuizarea completă. Am avut mereu în jurul meu câțiva oameni cu care puteam vorbi deschis despre greutățile mele, și asta m-a ajutat să nu mă simt singură în lupta mea.
Cred că un aspect esențial este și să îți acorzi permisiunea de a avea perioade mai slabe, fără să te simți că ai eșuat. În cele din urmă, tot procesul dezvoltă nu doar opinia de expert, ci și reziliența și înțelepciunea.
De ce nu împărtășești și unele dintre momentele cele mai dificile, Gloria? Sunt sigură că și alte persoane în forum au avut experiențe similare și ar aprecia sinceritate și sprijin reciproc.