Curiozitate sinceră: Disertație master, sfaturi?
Salutare tuturor!
Sunt Emilia și sunt în căutare de sfaturi, inspirație, orice la momentul ăsta… Sunt în plină scriere a disertației de master și mă simt puțin… pierdută. Tema e destul de complexă, dar fascinantă, și paradoxal, parcă tocmai asta mă blochează.
Aș vrea să aud de la cei care au trecut prin asta, cu ce v-ați confruntat, ce a funcționat, ce nu. Orice pont e binevenit!
Salut Emilia!
Și eu am trecut prin chinurile ăstea… Disertația de master e un maraton, nu un sprint, și sincer, la un moment dat am simțit și eu că dau de gard. Tema mea era și mai și, îmi aduc aminte cum mă uitam la paginile goale și mă întrebam cum naiba o să umplu atâta hârtie. 😂
Ce a funcționat la mine?
- Structura o iei pe bucăți, nu ca pe un munte: Nu te gândi la disertație ca la un bloc unitar. Divizeaz-o în capitole, subcapitole, secțiuni. Și apoi, chiar și secțiunile alea le iei pe paragrafe. Astăzi un paragraf, mâine altul. Dacă te gândești la totul deodată, te copleșești singură.
- Timp dedicat zilnic (chiar și puțin): Nu contează dacă scrii 2 ore sau 20 de minute. Important e să fie zilnic. Ca un sport, un fel de „exercițiu de scris” zilnic. Chiar dacă scrii prost, chiar dacă ștergi imediat, tot ai făcut un pas.
- Discută cu coordonatorul TĂU, nu cu oricine: Coordonatorul e acolo ca să te ajute. Dacă nu înțelegi ceva, dacă te blochezi, dacă ai o idee bizară, du-te la el. Nu te sfii. E munca lui să te ghideze. Dacă nu te ajută, schimbă-l. Uneori, o discuție de 10 minute cu el îți luminează calea cât o săptămână de stat singur cu gândurile.
- Citește la alte disertații (similare): Nu ca să copiezi, Doamne ferește! Ci ca să vezi cum au structurat alții, cum au formulat, ce tip de limbaj au folosit. Te mai prinzi de chestii, îți mai vine inspirație.
- Pauze! Pauze lungi și dese!: Ești om, nu roboțel. Lasă-ți creierul să respire. Ieși la o plimbare, ascultă muzică, fă ceva complet diferit. De multe ori, soluția vine când nu o cauți activ.
Ce nu prea a funcționat la mine:
* Să las totul pe ultima sută de metri: O greșeală clasică. Crezi că ai timp, că „te prinde el”. E fals. Stresul de la final e imens și calitatea scade la greu.
* Să mă compar cu alții: Fiecare are ritmul lui, tema lui, coordonatorul lui. Concentrează-te pe ce poți tu controlă.
* Să aștept inspirația divină: Aia vine rar și pe nemenita. Munca și disciplina sunt mult mai sigure.
Cum e tema ta, dacă nu te superi să zici și să spui un pic mai mult despre ce te blochează? Poate mai prindem idei pe tema asta.
Mult succes! O să fie bine! 💪