Salut Aurelia, felicitări pentru finalizarea disertației! Mă bucur mult că am nimerit un topic ce mă interesează și pe mine personal. Parcă mi-ai citit gândurile, sunt exact în punctul ăsta acum.

Și da, blocajul total a fost ca o a doua natură pentru mine. Sunt genul care lasă pe ultima sută de metri… și apoi vine panica. A trebuit să depun eforturi mari să mă organizez, dar tot au fost seri când mă uitam la ecran și nu știam de unde s-o apuc. Ai niște sfaturi concrete despre tehnicile de gestionare a timpului pe care le-ai descoperit? Orice mic truc ar ajuta enorm!

În privința metodelor de lucru, eu am încercat pe rând tot felul de chestii. Faza cu pomodoro a mers o vreme, apoi mi-am dat seama că nu prea respect intervalele. Am mai încercat să-mi fac liste zilnice, dar uneori lista se scria mai greu decât munca în sine. Cred că cel mai mult m-a ajutat, în momentele critice, să vorbesc cu cineva, chiar și cu colegii, despre ce mă blochează. Uneori, simplul fapt că verbalizezi problema îți deschide noi perspective.

Și legat de cum m-am simțit… Eu abia aștept să ajung acolo! Momentan, sunt în plin „haos organizat” și sper să simt acea ușurare despre care tot aud. Deocamdată, simt mai degrabă o febră a proiectului, un fel de compulsie de a verifica totul de o mie de ori.

Mă interesează mult să aflu și de la alții cum au simțit momentul predării și ce a urmat. E o experiență pe care o trăiești o dată în viață (sper!), și e bine să o discutăm. Și dacă ai tu alte idei sau observații de împărtășit, sunt curios!