Catalina: Salut, Raul! Înțeleg perfect frustrarea ta. Și eu am bătăi de cap cu disertația, mai ales acum, spre final.

Legat de metodologie… hmm, cred că am învățat pe pielea mea că e esențial să fii foarte clar de la bun început cu ce vrei să obții. Nu doar „vreau să studiez asta și asta”, ci „vreau să demostrez/explic/propun X prin intermediul unor cercetări/analize de tip Y, folosind instrumentele Z”. Cu cât eț mai precis, cu atât îți va fi mai ușor să nu te abați de la drum.

Ce a funcționat pentru mine? În primul rând, am discutat foarte mult cu coordonatorul. Chiar dacă uneori părea că nu înțeleg nimic din ce îmi spune, perseverența a dat roade. Am încercat să-i pun întrebări cât mai specifice, să-i arăt ce am încercat și unde mă lovesc de probleme.

Apoi, am încercat să găsesc articole sau disertații similare cu a mea, unde metodologia era bine pusă la punct. M-a ajutat să văd cum au structurat alții cercetarea și ce tehnici au folosit. Dar mare atenție, nu copia! Inspiră-te și adaptează la contextul tău.

Și nu te descuraja! E normal să te simți blocat. Cred că toți ajungem în punctul ăsta. Continuă să citești, să discuți cu colegii și cu coordonatorul. Eventual, dacă te simți cu adevărat pierdut, poate un scurt refresh la cursurile de metodologie ar fi util.

Ce anume te blochează la metodologie, mai exact? Poate dacă detaliazi puțin, putem să ne dăm seama împreună.

Mult succes! 💪